x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Pacostea infarctului în creier

Pacostea infarctului în creier

de Florin Condurateanu    |    26 Feb 2008   •   00:00

Când creierul nu este bine irigat cu sânge sau debitul de sânge chiar este blocat în zona unde sângele nu mai ajunge, mor neuronii. Şi distrugerea celei mai nobile celule, celula nervoasă din creier, duce la consecinţe îngrozitoare: ori moartea, ori  paralizia.

Când creierul nu este bine irigat cu sânge sau debitul de sânge chiar este blocat în zona unde sângele nu mai ajunge, mor neuronii. Şi distrugerea celei mai nobile celule, celula nervoasă din creier, duce la consecinţe îngrozitoare: ori moartea, ori  paralizia.

 

Intervenţie rapidă

Accidentul vascular cerebral în urma căruia o porţiune a creierului este văduvită de irigarea cu sânge se află pe primul loc în privinţa îmbolnăvi­rilor, deceselor şi invalidităţilor în multe ţări din Europa. În SUA, accidentul vascular cerebral, denumit stroke, ocupă locul 3 ca mortalitate şi morbiditate, după infarct şi cancer. Coborârea pe locul 3 în SUA s-a reuşit prin măsuri de mare amploare în privinţa intervenţiilor rapide în cazul accidentelor vascular-ce­rebrale. Reţeaua naţională de unităţi spitaliceşti de intervenţie rapidă a medicinei a făcut ca în SUA moartea şi paralizia în urma unui stroke să scadă de şase ori. În România, prin strădania unui profesor de neurologie, acad. dr Constantin Popa, şeful neurologiei româneşti, la Institutul de Boli Cerebro-Vasculare, câteva departamente de intervenţie foarte modernă şi rapidă lucrează pentru salvarea celor loviţi de accident vascular cerebral. Academicianul Constantin Popa, cel care a înfiinţat şi coordonează Institutul de Boli Cerebro-Vasculare din Bucureşti,  se zbate acum pentru înfiinţarea unor astfel de unităţi de intervenţie modernă şi rapidă în cazul infarctelor cerebrale şi în alte centre universitare din marile oraşe ale ţării. 

 

TAINE. Când guvernul organismului, adică creierul, nu este suficient alimentat cu sânge, se produce un prăpăd în po­pulaţia de neuroni, acele miraculoase celule ale sistemului nervos central. Forma superioară a materiei este tocmai această populaţie de neuroni. Probabil că vor trece sute de ani şi, cu toate progresele ştiinţei, creierul omenesc va rămâne învăluit în unele taine, care poate nici nu pot fi dezlegate vreodată.

 

Cauze

Care sunt cauzele ce provoacă neirigarea cu sânge a unor porţiuni din creier soldate cu moartea unei populaţii de neuroni? Cauza principală şi cel mai des întâlnită este obstrucţia, adică îngustarea vaselor şi chiar astuparea lor, prin depunere de grăsimi, adică prin procesul implacabil de ateroscleroză. Ateroscleroza începe să macine organismul omului încă din adolescenţă şi la unii înfundarea vaselor se petrece mai repede, iar la alţii mai încet. A doua cauză de oprire a debitului de sânge spre creier este embolia cardiacă. Adică blocarea cu un cheag a arterelor spre creier. Acest cheag de sânge porneşte din inimă, fiind de vină unele boli cardiace cum ar fi infarctul, fibrilaţiile, malformaţiile la inimă, endocardita bacteriană etc. A treia cauză a accidentului vascular cerebral se numeşte hipodebit de sânge, adică un debit scăzut de sânge fără să fi apărut un obstacol sau o înfundare pe vase. Debitul scăzut de sânge spre creier poate fi cauzat de o tensiune arterială mică, de insuficienţă cardiacă, de stenoza şi obstrucţia vaselor ce pleacă de la inimă, de cauze glandulare, dar poate fi urmarea unor varice mari, unde bălteşte o cantitate prea mare de sânge care nu se mai reîntoarce la inimă. A patra cauză majoră este sângele foarte îngroşat, care împiedică un debit normal de irigare a creierului. Sângele prea gros apare prin modificări în formula  sângelui, prin modificări de celule roşii, de celule albe, prin modificări ivite în pereţii vaselor. Bineînţeles că, în afara acestor cauze principale, există şi o mulţime de alte afecţiuni ce conduc la proasta alimentare cu sânge a creierului, deci la accidentul vascular cerebral.

 

Pregătirea terenului

Accidentul vascular cerebral îşi pregăteşte terenul într-o primă etapă când apar modificări chimice. Această etapă de început este greu de sesizat şi doar nişte analize şi teste scumpe pot depista aceste tulburări chimice la unii oameni. Nici ţările foarte bogate nu-şi permit să facă aceste teste la mase largi de oameni. Poate doar cei din familiile ale cărora înaintaşii au suferit de accidente vascular cerebrale ar trebui testaţi preventiv. Accidentul vascular cerebral dă nişte semnale de alarmă foarte importante, şi anume: accidentele vascular cerebrale trecătoare. Când apar necazuri de scurtă durată, dar care dispar după un minut, cinci minute sau maximum o oră. Aceste accidente vasculare cerebrale tranzitorii nu trebuie neglijate, ele sunt semnalul grav că va urma un accident vascular cerebral definitiv, ireversibil, soldat cu moarte sau paralizie. Şi, în fine, accidentul vascular cerebral loveşte ca un trăsnet în forma lui gravă şi definitivă cu repercusiuni grave, precum decesul şi paralizia.  Accidentele vascular cerebrale trecătoare pot fi asemănate cu durerile de angină pectorală, cele care anunţă că boala numită cardiopatie ischemică se îndreaptă spre infarct. 

 

Semnele

Care sunt semnele în accidentul vascular cerebral ischemic, adică de insuficientă irigare cu sânge a creierului? Pe primul loc se situează tulburările de mişcare, adică dificultăţile în mişcare, adică paraliziile. Întâi apare hemiplegia, când omul nu poate mişca mâna, piciorul şi uneori o parte din faţă, dar asta numai pe o jumătate din corp. Mai există forma monoplegie, când e paralizat de mână, ori picior, şi e vorba despre paraplegie, când sunt paralizate numai picioarele şi omul stă în cărucior. Triplegia este parali­zia picioarelor şi a unei mâini, iar tetraplegia este for­ma gravă, când sunt paralizate ambele mâini şi am­be­le picioare. Trebuie să se ştie că recuperarea prin exerciţii fizice trebuie începută încă din faza acută a accidentului vascular cerebral şi ea se continuă timp în­de­lungat fără să se oprească. Dacă s-a înregistrat cel mai mic progres, unii bolnavi de paralizie, în urma recupe­rării, îşi pot recăpăta independenţa motorie, să mear­gă pe picioarele lor. Al doilea semn al accidentului vascular cerebral înseamnă tulburările de limbaj. Există o formă când în urma accidentului vascular cerebral omul rămâne cu afazie motorie (afazie Broca), adică bolnavul înţelege cuvintele auzite sau citite, dar el nu le poate pronunţa. Altă formă de tulburare de limbaj în urma accidentului vascular cerebral este când omul vorbeşte tot timpul, are o logoree exagerată şi nu-şi poate controla limbajul, apărând defecte gramaticale. Acest suferind parcă vorbeşte singur, parcă nu înţelege ce îi spune interlocutorul, parcă omul din faţa lui ar vorbi într-o limbă străină. El nu înţelege semnificaţia cuvântului auzit şi turuie vorbe tot timpul. Aceasta se numeşte surditate verbală, adică aude de fapt, dar nu înţelege ce aude. Alţi suferinzi citesc un text, dar nu înţeleg semnificaţia cuvântului citit (cecitate verbală). Şi în aceste cazuri se face o recupe­rare lungă, când omul reînvaţă să vorbească.

 

DREAPTA. STÂNGA. În accidentul vascular cerebral, tulburările de limbaj apar la dreptaci doar în emisfera stângă. Când există la stângaci tulburarea apare în emisfera dreaptă a creierului şi bolnavii nu-şi recunosc partea stângă, au halucinaţii că merg, uită cum să se îmbrace. La aceste semne ale accidentului vascular cerebral se adaugă şi tulburări de vedere.

×
Subiecte în articol: sănge creier cerebral vascular neurologie