În acest sezon, mulţi copii, dar şi adulţi, s-au înecat. Cu resuscitare corectă şi în timp util pot fi salvate vieţi. Important este primul ajutor, dar mai important este să ne protejăm, mai ales dacă nu ştim să înotăm.
Să nu credeţi că dacă sunteţi un bun înotător veţi fi feriţi de pericolul înecului. Valurile, vârtejurile, apele repezi vă pot epuiza fizic, mâlul şi plantele acvatice vă pot trage în adâncul apei, iar crampele musculare vă pot împiedica să rămâneţi la suprafaţa apei.
Expuşi înecului sunteţi şi dacă aţi consumat băuturi alcoolice înainte de a intra în apă sau dacă aveţi probleme de sănătate pe care apa rece şi efortul fizic susţinut le agravează. Epilepticii, de exemplu, pot suferi în apă o criză, iar cardiacii o angină pectorală sau un infarct miocardic. Înecul poate surveni şi după un traumatism suferit prin practicarea unor sporturi acvatice: ski-jet, schi nautic, sărituri în apă.
CUM ŞI CĂND INTERVENIM
O resuscitare corectă poate salva victima de la înec, dar nu vă grăbiţi să daţi ajutor dacă nu sunteţi un bun înotător şi dacă nu aveţi noţiuni minime de prim-ajutor. Altfel, veţi face mai mult rău decât bine şi vă puneţi în pericol propria viaţă. În unele situaţii, puteţi ajuta victima înecului cu o vâslă, o frânghie, un obiect plutitor.
Dar dacă şi-a pierdut conştienţa, este prea departe de mal sau nu-şi mai scoate capul la suprafaţa apei, trebuie să înotaţi până la ea. Salvatorul trebuie să ţină întotdeauna cont că victima este panicată din cauza scăderii cantităţii de oxigen şi a stresului. Ea se zbate, se agaţă de orice, iar salvatorul se expune pericolului de înec dacă nu ştie cum să prindă victima. "Imobilizarea victimei se face prin menţinerea capului şi gâtului victimei pe umărul salvatorului. Prin această poziţie se previne şi agravarea eventualelor leziuni ale coloanei cervicale.
Dacă nu se cunoaşte mecanismul prin care s-a produs înecul, salvatorul trebuie să aibă un comportament preventiv", atrage atenţia doctorul Ovidiu Cismaru, medic specialist în medicină de urgenţă la Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti. Ideal ar fi ca victima să fie scoasă din apă pe o targă rigidă şi să fie menţinută în poziţie orizontală până la sosirea ambulanţei, astfel încât să nu se agraveze pozibilele leziuni ale coloanei.
Dacă victima nu are semne vitale, înseamnă că a intrat în stop cardiorespirator şi salvatorul trebuie să înceapă de urgenţă resuscitarea. "Salvatorul trebuie să facă 30 de compresii toracice, urmate de două manevre de respiraţie gură la gură. După un minut de resuscitare, va solicita serviciul medical de urgenţă printr-un apel la 112 şi va continua manevrele de prim-ajutor", explică dr Ovidiu Cismaru.