In locurile publice exista montat in perete un echipament de incendiu. Si cand s-a iscat valvataia flacarilor se sparge un geam si se scoate de acolo furtunul de stins palalaile, tarnacopul si nisipul pentru izolat flacarile. In tarile bogate, in aeroporturi, in gari, chiar si avioane si pe vapoare exista si un salvator de inimi. Intr-un perete se pune un defibrilator, un veritabil colac de salvare pentru cazurile in care inima unor bolnavi a luat-o la goana. Cand ritmul inimii devine nebunesc in fibrilatie, adesea trebuie sa se recurga la defibrilatoare cu socuri electrice. Defibrilatorul opreste inima pentru cateva secunde obligand-o sa reporneasca in ritm normal, alungandu-se astfel graba periculoasa de 400-600 de batai pe minut. Echipamentul de defibrilare din locurile publice este simplu si poate fi folosit si de oameni cu o minima pregatire, salvandu-se astfel prin defibrilare nenumarate vieti. Defibrilarea opreste brusc inima ce bate nestapanit si ea reporneste recastigand numarul de batai normale. Asta se intampla mai ales cand pulsatiile sarite din tatani se petrec in ventricule, camarutele care imping sangele spre plamani si creier. Cand se zbat atriile la 400-600 de batai pe minut, lucrurile nu sunt atat de grave, fiindca exista mai jos un nod electric intre atrii si ventricule, nodul atrio-ventricular, care imputineaza bataile nebune. Intai se incearca defibrilarea cu medicamente. Daca medicamentele nu reusesc acesta calmare a pulsatiilor, se foloseste defibrilatorul, chiar si cel montat in peretele locurilor publice.