Des se petrece urmatoarea scena: parintii unui copil sunt inspaimantati cand aud diagnosticul de suflu sistolic pus odraslei, dar devin uneori si mai uimiti cand medicii ii linistesc cu argumentul ca acest suflu la inima va disparea de la sine la adolescenta.
FLORIN CONDURATEANU - Pulsul medicinei
Doctor Ioana Gheorghiu, medic primar cardiolog pediatru la Clinica de Cardiologie a Institutului de boli cardio-vasculare "C.C.Iliescu" din Fundeni, spune ca suflul sistolic se incadreaza in unul dintre cele 6 grade de intensitate si, in functie de aceasta etichetare a gravitatii, se stabileste si strategia terapeutica. Daca suflul sistolic este de gradul 1 sau 2 din totalul de 6 clase, este vorba de un suflu functional si copilului nu i se face un tratament si nici o interventie. Daca suflul sistolic este aspru, daca da iradieri si in torace, auzindu-se in piept ca un freamat, este vorba de un suflu sistolic de natura organica, el se insoteste si de unele modificari ale inimii si trebuie tratat. Acestea sunt situatii incadrate in clasele superioare ale "clasamentului de gravitate pana la 6".
Suflul sistolic se aude cu stetoscopul si este rezultatul vitezei crescute a sangelui. Inima copilului in mod normal bate mai repede, la sugar chiar atinge frecventa de 120-130 de batai pe minut. La pubertate insa inima bate cu 60-80 de batai pe minut, frecventa care va ramane un parametru in limitele normalului si la maturitate. Tocmai de aceea suflul sistolic de grade mici, de 1 sau 2 din cele 6 clase, este considerat un suflu functional si nu i se aplica nici un tratament, el intrand in normal la adolescenta. Suflul sistolic se produce in timpul contractiei ventriculelor si am vazut ca el poate fi doar functional sau poate fi organic daca exista si modificari ale inimii. Suflul diastolic este cel din momentul relaxarii inimii si el este de natura organica. Suflul continuu este tot de natura organica.Citește pe Antena3.ro