Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Terapiile celulare şi terapiile individuale bazate pe studiul genomului reprezintă soluţii de succes în multe afecţiuni. Un exemplu de terapie celulară de succes îl reprezintă transplantul medular. De asemenea, există speranţe mari de aplicare a terapiei celulare şi în alte afecţiuni.
În prezent sunt încercări de aplicare în infarctul de miocard pentru refacerea zonei cu leziune şi în hepatopatiile cronice. Şi dacă în terapiile celulare este încadrată şi o anume tehnologie cum ar fi tehnologia tisulară, acestea se pot utiliza inclusiv pentru ţesutul conjunctival şi os.
Totuşi, deocamdată, nu s-a ajuns la substituţia unor organe, astfel de aplicaţii fiind abia la început, a precizat prof. dr Irinel Popescu în deschiderea celei de-a VI-a ediţie a simpozionului „Academician Nicolae Cajal” (Bucureşti, 30 martie-1 aprilie).
Încă de la început trebuie spus că s-au observat şi o serie de efecte adverse în aplicarea terapiilor celulare, motiv pentru care acest subiect este abordat cu maximă prudenţă.
În privinţa tipului de celule, specialiştii oscilează între celule adulte şi celule stem. Sunt cercetători care spun că între cele două tipuri de celule, cele stem sunt „mai de succes”.
În ţara noastră, în cadrul programului de transplant sunt preocupări pentru tratarea cu celule hepatice la Institutul Clinic Fundeni, cercetări pentru inimă la Timişoara şi Cluj, neurologice la Bucureşti. Şi în diabet, prof. dr Constantin Ionescu Târgovişte face cercetări pentru transplantul de insule şi celule stem.
Transplantul de insule are un succes limitat. Limitele sunt puse pe seama faptului că nu se obţin atâtea insule câte sunt necesare şi durata lor de viaţă este limitată. Practic, din pancreas se prepară insulele care au mai rămas, care, apoi, se reinfuzează.
Citește pe Antena3.ro
În cadrul acestei manifestări ştiinţifice, cu participare internaţională, prof. dr Costin Cernescu a pledat pentru extinderea terapiilor personalizate datorită beneficiile asupra pacientului, dar şi a sistemului medical.
„Încercăm să facem o medicină personalizată în urma accesului la o serie de investigaţii genomice care sunt din ce în ce mai ieftine. Astfel, putem avea o predicţie asupra succesului sau eşecului unui tratament”, spune prof. dr Cernescu. În prezent, la noi, putem vorbi de terapii individuale în HIV/SIDA, hepatita C. De exemplu, tratamentul anual în hepatita C este de aproximativ 20.000 de euro, în timp ce o investigaţie genomică este de câteva sute de euro. Prof. dr Cernescu spune că în hepatita C sunt necesare cel puţin două investigaţii genomice, pe baza cărora se ştiu doza şi eficienţa tratamentului. La ora actuală, tratamentul standard în hepatita C este asociat şi cu anemie, instalată încă din primele zile ale administrării. Mai ales că există tendinţa administrării unor doze-”mamut” de ribavirină, care pot duce la întreruperea şi, în final, la eşecul tratamentului.
În prezent, în ţara noastră, investigaţii genomice se efectuează la Institutul Clinic Fundeni şi în centrele universitare. Investigaţii genomice curente se fac în cancerul de sân, carcinomul hepatic, hepatită şi, mai rar, în cancerul colorectal.
Simpozionul „Academician Nicolae Cajal” este organizat de Fundaţia „Academician Nicolae Cajal”, Institutul Clinic Fundeni, Fundaţia „Dan Setlacec” şi Institutul de Virusologie „St.S. Nicolau”.
