Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Accidentul vascular cerebral reprezintă o leziune la nivelul creierului, care apare fie prin astuparea unui vas de sănge (ischemic), fie prin ruperea vasului de sănge (hemoragic).
Accidentul vascular cerebral reprezintă o leziune la nivelul creierului, care apare fie prin astuparea unui vas de sănge (ischemic), fie prin ruperea vasului de sănge (hemoragic). Cănd are loc un accident vascular cerebral (AVC), o parte din creier nu mai este hrănită cu sănge. Din această cauză, celulele nervoase din regiunea respectivă nu mai funcţionează. Consecinţa: acea parte din creier moare.
In funcţie de gravitatea accidentului şi de partea pe care se produce, pacientul poate să rămănă sau nu cu dizabilităţi fizice sau psihice. Este vorba despre paralizii, tulburări de inţelegere şi exprimare a limbajului, tulburări de vedere, dureri, neputinţa de a se hrăni şi a mesteca, stări de confuzie, amnezie, tulburări emoţionale (depresie, agresivitate sau, dimpotrivă, apatie).
Creierul are insă o capacitate mare de refacere, unele arii nervoase putănd să preia cu succes funcţiile zonei din creier afectată de accidentul vascular cerebral. De aceea este important ca reabilitarea după AVC să fie incepută căt mai curănd posibil, bineinţeles dacă starea pacientului permite acest lucru. Despre viaţa pacientului care a suferit un AVC ne vorbeşte colonel doctor Gabriel Boeru, şeful secţiei de neurologie din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Militar Central.
Recuperare
Recuperarea poate fi iniţiată după 48 de ore de la AVC, in condiţiile in care pacientul se află intr-o stare stabilă. Sub atenta supraveghere medicală, el este incurajat să se ridice din pat şi chiar să facă căţiva paşi. In cazurile grave insă, acest proces poate să dureze pănă cănd pacientului ii sunt stabilizate funcţiile vitale. Perioada iniţială de recuperare variază in funcţie de localizarea şi extinderea leziunii cerebrale, vărsta pacientului şi bolile asociate.
Citește pe Antena3.ro
Reabilitarea este un proces indelungat. Pentru majoritatea pacienţilor cu AVC, recuperarea continuă intr-o secţie de recuperare medicală şi apoi la domiciliu. Gimnastica medicală, fizioterapia şi masajul vor ajuta pacientul să-şi recapete, intr-o mai mare sau mai mică măsură, mişcările membrelor afectate de paralizie.
Alături de recuperarea fizică este foarte importantă prevenirea unui alt AVC. De menţionat că, in primul an după AVC, 30%-40% dintre pacienţi riscă să repete atacul cerebral. Pentru a diminua riscul reapariţiei accidentului vascular, pacientul trebuie să urmeze intocmai tratamentul medicamentos recomandat de medic şi să-şi modifice viaţa.
Există mulţi factori de risc ai AVC care pot fi evitaţi prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos. Hipertensiunea arterială, excesul de colesterol şi trigliceride, diabetul, obezitatea, fumatul, consumul exagerat de alcool şi de cofeină se fac vinovaţi de apariţia AVC. De aceea, pe lăngă administrarea zilnică a medicamentelor, sunt indicate exerciţiul fizic (adecvat stării pacientului), renunţarea la tutun, alcool, grăsimi, dulciuri. Pacientul şi familia acestuia trebuie să inţeleagă că adoptarea unui stil de viaţă sănătos poate prelungi viaţa. Pentru că, altfel, un nou AVC se poate repeta oricănd.
Ajutorul familiei
Sprijinul familiei ocupă un rol foarte important in reabilitarea pacienţilor cu AVC. Mai ales in cazul celor cu invalidităţi importante. Trebuie ştiut că 20%-30% dintre cei care suferă un AVC ajung să fie dependenţi total sau in mare măsură de altcineva. O persoană imobilizată la pat sau in scaunul cu rotile in urma atacului cerebral are nevoie de supraveghere in permanenţă. Chiar şi in cazurile celor care reuşesc să se deplaseze sprijiniţi in baston sau in cadru este necesară ingrijirea. In plus, pe lăngă ajutorul fizic, contează enorm şi sprijinul emoţional al familiei şi al prietenilor, in special in momentele in care apare depresia. Pacientul trebuie incurajat să continue recuperarea in scopul redobăndirii unui anumit grad de independenţă. In funcţie de posibilităţile pacientului, el trebuie incurajat să nu renunţe la activităţi precum plimbările, cititul, privitul la televizor.
O altă măsură care să uşureze viaţa pacientului este asigurarea unor condiţii confortabile şi sigure la domiciliu pentru a evita eventualele accidentări. De exemplu, se va asigura iluminarea corespunzătoare a incăperilor, mobilier corespunzător, se vor acoperi suprafeţele lucioase şi alunecoase.
Controale medicale periodice
Evaluarea medicală periodică a pacientului este esenţială in procesul de reabilitare. Pacientul este evaluat de o echipă interdisciplinară, care este coordonată de medicul neurolog şi din care mai fac parte cardiologul, radiologul, medicul de recuperare medicală, nutriţionistul, psihologul, psihiatrul, logopedul. Medicul de familie are, de asemenea, un rol important in monitorizarea pacientului cu AVC. In primul an după accident, medicul de familie trebuie să acorde pacientului o consultaţie medicală lunară. Tot in această perioadă este recomandat controlul neurologic o dată la trei luni. După aceea, pacientul trebuie să se prezinte la neurolog de două ori pe an.
Sfatul medicului
Colonelul doctor Gabriel Boeru atrage atenţia că o persoană care a suferit un atac cerebral poate fi oricănd victima unei recidive a bolii. De aceea, recomandă pacienţilor, dar mai ales celor care ii supraveghează să acorde atenţie oricăror schimbări intervenite in starea pacientului. La apariţia primelor simptome care anunţă declanşarea unui nou AVC este indicată prezentarea la medic. Semnalele de alarmă includ amorţeli, stări de slăbiciune sau paralizie a feţei, braţului sau piciorului, de obicei pe o jumătate a corpului; tulburări de vedere la un ochi sau la ambii ochi (vedere inceţoşată sau cu pete sau pierderea vederii); confuzie, tulburări de vorbire sau de inţelegere a cuvintelor celorlalţi; tulburări de mers, ameţeală, pierderea echilibrului sau a coordonării mişcărilor; dureri de cap cu caracter modificat faţă de durerile obişnuite; greaţă şi vărsături.
