Atacul bolilor inflamatorii intestinale asupra tinerilor

În România sunt aproximativ 5.000 de pacienţi diagnosticaţi cu bolile Crohn şi rectocolită
Este în creştere numărul tinerilor, inclusiv cel al copiilor, afectaţi de bolile inflamatorii intestinale (BII), care, totuşi, pot fi ţinute sub control prin terapii biologice, extrem de costisitoare, avertizează specialiştii participanţi la cel de-al VIII-lea Congres consacrat BII, organizat de The European Crohn's and Colitis Organisation (ECCO) şi Federaţia Europeană a Asociaţiilor pentru Boala Crohn şi Colite (European Federation of Crohn's and Colitis Associations), Viena, 13 -16 februarie.

 “Aproximativ trei milioane de europeni suferă de BII,  boala Crohn şi colita ulcerativă, afecţiuni cronice severe. Unul din doi pacienţi cu boala Crohn are nevoie de o intervenţie chirurgicală majoră în termen de zece ani de la diagnostic, iar riscul de cancer de colon e dublu la unii pacienţi cu colită ulcerativă”, sunt principalele concluzii ale unui studiu prezentat de dr. Tine Jess, de la National Health Surveillance and Research Danemarca.

Cu ocazia acestui evenitment medical, conf. dr. Liana Gheorghe, şef de secţie, Centrul de Gastroenterologie şi Hepatologie, Institutul Clinic Fundeni, a subliniat că, deocamadată, în ţara noastră, BII încă nu înregistrează o creştere alarmantă, probabil, şi pentru că încă mai respectăm alimentaţia tradiţională.

“În urmă cu zece ani am făcut primul studiu mare de epidemiologie şi am găsit o prevalenţă de 0,5/100.00 de locuitori la boală Crohn şi de 1,5/100.000 la rectocolită, ceea ce este foarte puţin. De atunci, s-a mai făcut un studiu la Timişoara, sub egida Societăţii Europene, care a arătat o oarecare creştere, dar comparativ cu ţările vecine şi restul Europei numărul este mai mic. Boala începe să fie frecventă la tineri din cauza obiceiurilor alimentare. Vrem să refacem studiul de epidemiologie la nivel naţional, cu chestionare despre alimentaţie, comportament, intervenţii chirugicale, sanitaţie”, spune conf. Liana Gheorghe. 

Predispoziţia genetică este doar una dintre cauzele apariţiei bolilor. Cei mai importanţi factori declanşatori sunt legaţi de mediu şi de stilul de viaţă: fumatul, antibioticele în exces, alimentaţia sau stresul afectează flora intestinală într-un mod de cele mai multe ori ireversibil.

În legătură cu simptomele BII, boli autoimune, prof dr. Walter Reinisch, de la General Hospital din Viena, atrage atenţia că sunt extrem de severe: "dureri abdominale, diaree care durează săptămâni şi chiar luni, pierdere în greutate, oboseală şi chiar febră. Statistic vorbind, boala se declanşează mai ales la persoanele cu vârste între 20 şi 30 de ani, dar în ultimii ani în Austria şi în întreaga lume rata diagnosticării la copii s-a dublat. Netratate corespunzător aceste boli scad calitatea vieţii pacienţilor şi îi rup de societate. Nu mai merg la serviciu sau la şcoală, nu mai duc o viaţă normală. Avem tratamente de ultimă generaţie care pot ţine boala sub control dar, din păcate, nu am găsit unul care să şi vindece".

Conf. dr. Liana Gheorghe spune că, în ţara noastră, terapia biologică costă înte 2.000 şi 2.500 euro şi  este prescrisă doar de specialiştii din centrele universitare, care precizează diagnosticul şi stadiul bolii.  În acest sens, este foarte importantă informarea medicilor de familie şi educarea pacienţilor astfel încât la primele simptome să fie orientaţi către gastroenterologi. "În cadrul congresului s-a făcut o pledoarie pentru introducerea acestor terapii foarte moderne, costisitoare, dar foarte eficiente în stadii timpurii de boală. Tratamentul se face toată viaţa, în cazurile unui număr foarte mic de pacienţi se întrerupe tratamentul", precizează conf.dr. Liana Gheorghe.

Prof. dr. Cristian Gheroghe, şef de secţie, Centrul de Gastroenterologie şi Hepatologie,  subliniază că ambele boli, Crohn şi rectocolita, au prognostice diferite, iar în evoluţie pot duce la cancerul colonorectal. Potrivit prof. Cristian Gheorghe, la Fundeni, se derulează un proiect cu tehnica endomicroscopică, ce permite vizualizarea modificărilor histologice, fără biopsie.

În ţara noastră funcţionează Asociaţiei Pacienţilor cu Boli Autoimune (APAA). Preşedinta APAA, Rozalia Lepădatu, spune că asociaţia oferă suport persoanelor şi familiilor acestora, contribuie la reintegrarea socială si profesională a pacienţilor, asigură consilierea de specialitate şi impulsionarea structurilor guvernamentale în problematica acestor boli.