Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Există incă tot felul de neguţători de iluzii şubrede care amăgesc oamenii cum că ei ştiu să pună pe fugă cancerul cu nişte foi de varză, cu nişte mere rase, cu nişte gulii, cine ştie cum vrăjitorite. Lucrurile nu stau aşa.
Există incă tot felul de neguţători de iluzii şubrede care amăgesc oamenii cum că ei ştiu să pună pe fugă cancerul cu nişte foi de varză, cu nişte mere rase, cu nişte gulii, cine ştie cum vrăjitorite. Lucrurile nu stau aşa. Ştiinţa medicală susţine că alimentele nu pot să-l vindece pe om de cancer, dar alimentele il pot ajuta să se ferească de imbolnăvirea de cancer. Dar iată nişte idei foarte folositoare despre alimentaţie expuse de un mare profesor de medicină internă, profesorul doctor Mihai Voiculescu, şeful Centrului de Medicină Internă de la Spitalul Fundeni şi preşedintele Asociaţiei Romăne pentru Studiul Ficatului.
Conservanţi
Pot fi alimentele un mod de prevenire a instalării cancerului şi pot ele repara bolnavii de cancer? Lucrurile se despart in două etape bine precizate. Este posibil ca in produsul alimentar să se adauge un conservant, un colorant sau alte ingrediente şi aceste adaosuri să aibă potenţial cancerigen. Sau alimentul poate fi infectat cu o ciupercă ce provoacă boala canceroasă, un exemplu fiind infectarea arahidelor cu o ciupercă aducătoare de cancer. Un aliment in sine nu trebuie să aibă potenţial cancerigen. Dar pentru ca el să devină periculos din acest punct de vedere trebuie să fim atenţi ce se adaugă acelui aliment, cum este preparat acel aliment şi cu ce se infectează.
Măncănd insă nişte castraveţi sau alt aliment, cum pretind unii vindecători, nu se poate opri de către un aliment uriaşa şi parşiva maşinărie a cancerului. Apariţia cancerului inseamnă o virusare ce perturbă informaţia din celulă. Şi acest "virus" face ca respectiva celulă să se inmulţească nebuneşte şi să se oprească acea celulă la un grad incomplet de maturizare. Cu căt o celulă este mai imatură, oprită din dezvoltare la un grad căt mai scăzut, cu atăt această celulă canceroasă este mai periculoasă.
Dar alimentele pot conţine elemente protectoare impotriva cancerului. Cel mai ilustrativ exemplu este conţinutul in substanţe antioxidante, prin acestea alimentul respectiv fiind un protector, un mod de a preveni instalarea cancerului. Ca atare, alimentaţia nu trebuie să conţină substanţe ce pot declanşa maşinăria cancerului, iar in paralel un om trebuie să mănănce căt mai multe alimente bogate in elemente antioxidante.
Citește pe Antena3.ro
Amăgire
Odată declanşat, cancerul nu poate fi oprit cu terapii bazate pe anumite elemente. Este o amăgire. Este grav că in multe alimente se introduc adaosuri care pot provoca boală canceroasă, dar periculoasă, mărind riscul de cancer. După cum risc de cancer aduc şi modificările genetice, şi ingrăşarea exagerată, artificială a unor păsări, animale, şi unele antibiotice, şi unii hormoni, şi acele temute E-uri care trebuie evitate. Aşadar, alimentaţia joacă un rol preventiv, dar nu curativ in cazul bolilor canceroase. Deci trebuie să măncăm căt mai multe alimente naturale şi să evităm pe căt putem produsele in care s-au introdus coloranţi, stabilizanţi, toate aceste adaosuri transformănd alimentul natural intr-o caricatură.
Care este cea mai potrivită alimentaţie pentru bolnavii de ficat? Explică acest subiect foarte important tot profesorul doctor Mihai Voiculescu. In cazul bolnavilor de ficat, alimentaţia corectă inseamnă 80% din terapie. E rău că unii oameni preferă in dieta lor cantitatea şi nu calitatea. Tocmai de aceea e bine să căntărim cu atenţie ce măncăm şi să ne obişnuim să ne punem mai puţină măncare in farfurie. Ficatului trebuie să-i dai multe glucide. De fapt, cea mai bună metodă de producere a energiei inseamnă arderea glucozei. Iar glucoza cea mai potrivită se obţine din fructe şi legume şi nu din amidon şi făină. Glucoza există şi in depozitele de glicogen din ficat. Sarcina omului cumpătat e să-şi facă rezerve de glicogen in ficat, mai ales din fructoza din fructe şi mai puţin din cartofi, aluat, tăiţei etc.
Lipide
Exista căndva obiceiul ca oamenii să-şi intindă unt sau grăsime pe păine. Astăzi, mulţi oameni cumpără margarină, crezănd că ea nu creşte colesterolul. Părere falsă, pentru că margarina din magazine nu este o margarină ce ne fereşte de colesterol şi trigliceride. E rău să consumi margarină, brănzeturi şi alte derivate din lapte bogate in grăsimi. Putem folosi foarte bine iaurturi şi brănzeturi dietetice. Pănă la 12 ani, este necesar să-i dai copilului grăsimi fără restricţii, căci teaca nervilor care conţine mielină se formează din grăsimi. Tocmai de aceea e necesar să le dai copiilor grăsimi pănă la 12-13 ani, adică pănă cănd se formează sistemul nervos central şi periferic. Dar a mănca alimente bogate in lipide la 30-40 de ani e o veritabilă catastrofă. Pănă la vărsta de 12 ani, daţi copiilor alimente cu lipidele in ele aşa cum sunt constituite. Apoi, după 12 ani, trebuie să scadă consumul de lipide. Grăsimile animale, cele cu mare potenţial de depunere pe vase şi nu numai, trebuie inlocuite cu uleiuri vegetale de porumb, de măsline, care conţin grăsimi nesaturate. Untura de peşte este foarte recomandată, fiindcă are acizi graşi nesaturaţi omega 3, care au rol protector al vaselor.
Vărstele
Ateroscleroza lucrează de la vărsta de 12-13 ani. Un infarct care apare la 50 de ani şi-a făcut loc cu treizeci de ani inainte. Inaintănd in vărstă trebuie să reducem grăsimile şi să le inlocuim cu grăsimi vegetale. Grăsimile animale se depun pe vase şi in ficat in steatoza hepatică. Proteinele sunt foarte necesare pentru că ele creează aminoacizi esenţiali care nu se procură altfel.
Dieta omului trebuie să conţină 50%-60% glucide (cel mai bine din legume şi fructe) plus 15% lipide (3/4 vegetale şi numai 1/4 animale) plus 15% proteine. Dieta trebuie găndită in funcţie de vărsta omului, de bolile pe care le are şi de zona in care trăieşte. Bolnavul de ficat trebuie să se hrănească preponderent cu legume şi fructe, cu 10%-15% lipide, iar proteinele să nu fie in exces. Se recomandă un gram de proteine pe kilogramul de corp. Teoria dintr-o anume etapă, conform căreia nu era bine să-i dai bolnavului de ficat proteine, a fost catastrofă, pentru că organismul "sugea" proteinele din propriii muşchi şi era grav. In cazul bolnavilor de ficat nu se anulează proteinele, ci li se reduce doza pentru o perioadă.
Dieta hepaticului
Bolnavul de ficat e bine să mănănce cinci mese pe zi, şi nu trei. A mănca doar o masă sau două pe zi reprezintă o mare greşeală. In cazul bolnavului de ficat trebuie oprit alcoolul. Un bărbat de 80 de kilograme cu ficat sănătos, cu toate celulele ficatului in funcţiune, poate metaboliza in 24 de ore 50-60 de ml de alcool, insemnănd 2 pahare de vin de 10% sau 100 ml de alcool tare 50%. In cazul bolnavilor de ficat gras, de hepatită cronică sau de ciroză, cănd ei nu mai au populaţie de celule hepatice funcţionale, alcoolul se opreşte de tot. La bolnavii de hepatită cronică, de steatoză sau steatohepatită, consumul de sare poate fi normal. Cănd omul are ciroză nu mai trebuie să adauge sare, căci alimentele au ele un conţinut de sare.
