Cu sufletul mereu în treapta a cincea de viteză

Îmi sufocă sufletul o mâzgă a tristeţii când văd dărăpănăturile care altădată erau hale de fabricaţie de unde ieşeau aparate şi utilaje de toată mândria. Am scris acum douăzeci şi ceva de ani un reportaj din întreprinderea unde se fabricau televizoare româneşti color. Totul părea un muşuroi harnic, vredniceau zeci de muncitori în fiecare hală scoţând lucrări de fineţe.

Acum trei-patru ani am avut ocazia să intru într-una din halele acelea roind de specialişti. Acum hala era pustie, îşi făceau plimbarea nestingheriţi gândacii şi şobolanii. Cu atât mai mult mi se înviorează sufletul când aud că mai există fabrici în care producţia merge la turaţie ridicată. S-a întors dintr-o delegaţie în vestul Europei o cunoştiţă şi mi-a povestit cu entuziasm că sunt pline străzile în marile oraşe ale Occidentului Europei de Loganuri.

Se urcă la volanul maşinilor născute la Piteşti cucoane elegante, domni mirosind a parfum scump cu serviete trădând poziţii importante în firme prospere. Şi asta m-a dus cu gândul la omul deştept, inimos şi patriot care a ţinut în viaţă în vremuri de zguduitoare furtuni "Dacia" şi Fabrica de la Colibaşi. Omul acesta destoinic şi sufletist se numeşte Constantin Stroe, director general ani mulţi la "Dacia" şi acum vicepreşedinte al firmei Dacia-Renault. Când toţi prevesteau înţepenirea producţiei de dacii, când mulţi îi prevesteau uzinei de lângă Piteşti soarta atâtor şi atâtor complexe comerciale, şi anume sursă de fier vechi, directorul general Constantin Stroe a continuat să creadă şi să făptuiască maşini româneşti.

Mi-am adus aminte de o tulburătoare pagină din destinul acestui om de toată lauda. În anul 1987 directorul general al Uzinelor Dacia, Constantin Stroe, a fost sunat de primul secretar al judeţenei Argeş: "Într-un sfert de oră să vii la mine, mergem la Comitetul Central să te întâlneşti cu Tovarăşul". Pe tot drumul goanei pe autostradă s-a frământat inima directorului general, atât de priceput şi de iubit de piteşteni. Au intrat mai întâi la primul-ministru Dăscălescu.

Încruntat cum îi era felul, premierul comunist Dăscălescu i-a spus lui Stroe: "În cinci minute intrăm la tovarăşul Ceauşescu care vrea să te numească şef peste uzina de autocamioane Braşov fiindcă acolo a avut loc răzmeriţa muncitorilor cu manifestaţiile de pe străzile Braşovului şi vechiul director n-a ştiut să ţină în mână situaţia". I-a căzut bolta cerească în cap mai-marelui daciilor, Constantin Stroe. După câteva secunde i-a răspuns primului-ministru Dăscălescu:

"Vă mulţumesc pentru că v-aţi gândit la mine dar nu pot să accept. Pentru că oricât de specialist sunt eu în autoturisme pentru a învăţa şi camioanele trebuie să mă instruiesc mai bine de şase luni. Iar în al doilea rând adus din afară în uzina din Braşov după revolta muncitorilor aceştia mă vor bănui că sunt un director securist". S-a înroşit de furie Dăscălescu şi a intrat singur la Ceauşescu. A revenit peste câteva minute şi a dat un telefon primului secretar al judeţenei Argeş: "Tovarăşe, în două zile Stroe nu va mai avea nici un serviciu în judeţul Argeş şi va părăsi judeţul".

Preţuindu-l tare-tare, cei de la Dacia Piteşti au încercat să-l mascheze ca inginer de tură de noapte la secţia de cutie de viteze. După un asemenea cutremur nedrept în viaţa lui, fostul director general Stroe a făcut infarct, el acum inginer de tură. S-a năpustit asupra ţării un viscol crâncen şi Ceauşescu a dat un decret de a nu circula nici o maşină particulară. Dacă ieşea în gerul de afară, inima bolnavă a lui Stroe s-ar fi stins. Şi atunci, în fiecare dimineaţă către blocul unde locuia, porneau 4-5 Dacii cu piloţi de încercare care îl înconjurau ca un stol pe Stroe în Dacia lui ca să poată merge cu maşina prin viscol şi nici să nu-l vadă lumea. S-au găsit însă nişte cozi de topor care au părârt că Stroe fusese ascuns tot în uzina de la Piteşti şi partidul l-a măturat gonindu-l din oraşul care-i datora atât. L-au angajat cu grăbire cei de la Timişoara în fabrica producătoare de minimaşina Lăstun.

A venit acel decembrie schimbător de macaz istoric şi a doua zi după Revoluţie "un comando" de muncitori şi ingineri de la Dacia Piteşti a luat trenul de noapte, s-au dus la Fabrica Lăstun din Timişora, l-au răpit pe Constantin Stroe şi l-au instalat director general la marea uzină Dacia Piteşti. Faţa directorului Constantin Stroe se luminează, mă priveşte şi spune: "Merge producţia de Logan ca un avion bun pe pilot automat. La Târgul internaţional de automobile de la Geneva maşina nouă a noastră Dacia Duster a avut mare succes. Acum eu mă străduiesc să ridicăm un centru de inginerie şi concepţie românească, care în 2010 va scoate primul 4x4, maşină de teren românească". Acesta este Constantin Stroe.