x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dafin Mureșanu: Studiem nanoparticulele

0
Autor: Alina Botezatu 23 Apr 2015 - 14:35
Dafin Mureșanu: Studiem nanoparticulele
 Fie că discutăm despre boala Parkinson, Alzheimer, sau alte afecțiuni neurodegenerative, România înregistrează, în fiecare an, creșteri alarmante în ceea ce privește numărul pacienților. Din fericire, pentru aceștia există și vești încurajatoare: neurologii români sunt implicați în studii interne și internaționale, ale căror rezultate vor aduce un plus important în schemele de tratament. Pentru a detalia toate acestea, dar și pentru a vorbi despre neurologia mondială de top, profesor doctor Dafin Mureșanu, președintele Societății de Neurologie din România, a ieșit la rampa Jurnalului Național.

Ce ne puteți spune despre cauzele bolii Parkinson?
Cauzele bolii Parkinson sunt complexe. Există anumite predispoziții genetice, care se pot sau nu valida în contextual anumitor condiții de mediu. Cu excepția unui număr mic de cazuri, care au componentă genetică evidentă, în contextul unor mutații, boala Pakinson, așa zis idiopatică, cu multele ei variante, este întotdeauna determinată multifactorial. Cu alte cuvinte, nu putem spune că un anumit pacient, a făcut o boala Parkinson, ca urmare a unei singure cauze. Multifactorialitatea este esența bolilor neurodegenerative.

Cât de mult influențează stresul apariția bolilor neurologice?
Există studii importante care sunt pe cale să pună în evidență faptul că stresul ar putea acționa și ca un factor de risc direct în apariția bolilor cerebrovasculare. Până nu de mult, acesta era considerat un factor de risc indirect, prin agravarea hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat și a altor factori de risc direcți. Nu este ușor să evaluezi nivelul de stres. De exemplu, în studiul Tabasco, realizat de Clinica de neurologie de la Tel Aviv (Israel), se dozează cortizolul din firul de păr. Firul de păr crește aproximativ un centimetru pe lună. În condițiile existenței unui fir de păr mai lung, poți determina retrospectiv nivelul cortizolului endogen și stabili o corelație cu nivelul de stres din trecut. Este doar un exemplu de determinare retrospectivă a unui parametru.

Putem preveni apariția bolii Parkinson?
La acest moment putem aplica doar măsurile generale de profilaxie a bolilor neurodegenerative. Ele sunt valabile deopotrivă pentru pentru tulburările neurocognitive, boala Parkinson, bolile cerebrovasculare. Elementele generale de prevenție sunt legate de un mod de viață activ din punct de vedere fizic. Este demonstrat faptul că, pe măsură ce activitatea noastră fizică și raporturile cu natura sunt mai strânse, șansa apariției unei boli degenerative scade. Chiar după ce s-a instalat boala, activitatea fizică, în special în aer liber, cât și activitatea cognitivă, în principal cititul, existența într-un mediu emoțional pozitiv, printre prieteni, și menținerea anturajului social reușesc să întârzie evoluția bolii. În România, sunt aproximativ 70.000 de persoane diagnosticate cu boala Parkinson, care au devenit pacienți. Probabil, există și un număr important de persoane nediagnosticate, încă. Este dificil de evaluat câți dintre cei diagnosticați deja mai sunt încă activi pe piața muncii. Unii dintre ei mai pot lucra – depinde de profesie și de ce tip de boală dezvoltă. Teoretic, mai pot fi activi un număr de ani. De exemplu, pentru un chelner, un șofer sau un chirurg s-ar putea să fie mai greu să-și continue activitatea. 

Schemele de tratament sunt scumpe?

Schema de tratament este individualizată în funcție de starea și de caracteristicile bolnavului, dacă boala este la debut sau avansată, dacă bolnavul are o stare cognitivă bună sau nu, de vârsta bolnavului. În România, există aproape toate tipurile de tratament, singura intervenție care lipsește încă este apomorfina. Această moleculă este înregistrată, dar listele cu medicamentele noi sunt tergiversate de o bună bucată de vreme. Tratamentul bolii Parkinson are un cost mediu. Depinde însă de pacient și de tipul de intervenție terapeutică. Tratamentul este gratuit sau compensat, în funcție de molecula sau de metoda de tratament.

Celulele stem sunt folosite?
Astăzi vorbim de terapii celulare. Acestea sunt în curs de cercetare. Nu există niciun efect clinic demonstrat al terapiilor cu celulele stem, pentru a putea face recomandări ferme de tratament.

Există anumite simptome care ar trebui să-i facă pe bolnavi să meargă mai devreme la medic pentru depistarea bolii?
Simptomele precoce non motorii nespecifice. Pot exista tulburări ale somnului, mirosului, dispoziției generale, constipație. În anumite cazuri, ele pot fi sugestive.

Care este valoarea finanțării pentru cercetarea bolii Parkinson?

Nu există o sumă precisă alocată cercetării în boala Parkinson. Sumele se acordă pentru finanțarea cercetarii în general. Autoritățile care se ocupă de cercetare lansează competiții de granturi pentru teme specifice, din când în când, finanțarea depinzând de fonduri naționale sau europene. Finanțarea europeană depinde uneori de modul în care statul român reușește să plătească anumite taxe. 

Cercetătorii români sunt implicați în proiecte internaționale?
Desigur, cercetatorii români sunt activi în plan internațional. Aș menționa colectivul profesorului Ovidiu Băjenaru, de la UMF Carol Davila București, Spitalul Municipal de Urgență. La Cluj, am inaugurat anul trecut un Institut privat de cercetare clinică și diagnostic al bolilor neurologice, Institutul RoNEURO. Suntem prezenți și în cercetarea fundamentală, împreuna cu grupuri renumite din Statele Unite, Europa, Asia, în domenii de vârf ca cel al nanomedicinei. Studiem nanoparticulele, atât din perspectiva neurotoxicologică, cât și din cea a utilizării acestora în diverse tipuri de intervenții terapeutice. Am finalizat, recent, împreună cu colectivul profesorului Băjenaru, un amplu studiu european privind stimularea neuroreabilitării precoce la bolnavii cu accident vascular cerebral ischemic. Regenerarea sistemului nervos este un fapt bine demonstrat astăzi, având la baza fenomenul de neuroplasticitate, datorită căruia reușim să ne adaptăm permanent mediului și să învățăm lucruri noi.

Ați spus de învățare. Finlanda a anunțat că dorește să elimine din școală scrisul de mână, iar copiii să învețe doar de pe tabletă și pe laptop. Ce efecte poate avea asupra creierului?
Nu cred că este cel mai bun lucru pentru dezvoltarea creierului nostru. Scrisul de mână este important, deoarece el contribuie la susținerea anumitor circuite cognitive din creier. Fără el am putea pierde anumite abilități cognitive. Folosirea exclusivă a tabletei și a calculatorului poate avea efecte cognitive și emoționale nedorite.

Există o anumită recomandare? Câte ore, zilnic, să fie utilizată tehnologia?
Nu există recomandări specifice în acest sens. Este important să utilizăm echilibrat și împreună, atât imaginea, cât și cuvântul.

Pe copii poate să îi afecteze mai mult?

La fel cum este important să aducem calculatorul în viața noastră, este important să menținem toate elementele de învățare și cognitive tradiționale. Ele susțin circuite diferite din creier. Dacă folosim prea mult calculatorul, nu folosim anumite circuite care ne dezvoltă gândirea.

Ați spus că un copil poate fi influențat emoțional de folosirea în exces a tehnologiei. În ce constă acest fapt?
Aceste consecințe diferă de la individ la individ, se manifestă sub formă de tulburări de integrare socială, precum și afectarea componentei creative. O persoană subcreativă nu mai poate gândi integrat, devenind predominant utilizator. În plus, dispar comunicarea și empatia.

Cât de mult îi afectează pe copii jocurile pe calculator?

Jocurile pe calculator pot dezvolta violența, partea imaginativă abstractă. O asemenea persoană va încerca să se comporte la fel ca într-un joc, va lua ad literam de-acolo anumite lucruri. Există, de asemenea, pericolul de a-și pierde componenta emoțională și discernământul de a utiliza, sau nu, anumite lucruri.

 



Mai multe titluri din categorie

Vaccinul anti COVID-19 dezvoltat de Pfizer are o eficiență de peste 90% la copii

Vaccinul anti COVID-19 dezvoltat de Pfizer are o eficiență de peste 90% la copii
Vaccinul anti COVID-19 pentru copii produs de compania Pfizer este sigur și are o eficacitate de aproape 91% în prevenirea infectării în cazul minorilor cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani, arată un studiu...

Un important medicament antiviral a fost distribuit în spitale pentru pacienții cu COVID-19

Un important medicament antiviral a fost distribuit în spitale pentru pacienții cu COVID-19
Ministerul Sănătății anunță că mii de flacoane de Remdesivir au fost distribuite în mai multe spitale din România. Medicamentul este folosit în tratamentul pacienților infectați cu SARS-CoV-2 cu forme medii...

Cum te poate ajuta dieta Rina sa slabesti?

Cum te poate ajuta dieta Rina sa slabesti?
Galerie Foto Celor care doresc sa piarda kilogramele in plus li se ofera o varietate de diete la alegere si totusi, aceasta alegere este destul de dificila de facut. Potrivit nutritionistilor si celor care au incercat-o, dieta Rina...

Cseke Attila cere ajutorul Comisiei Europene pentru un medicament anti COVID-19

Cseke Attila cere ajutorul Comisiei Europene pentru un medicament anti COVID-19
Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, a discutat din nou, miercuri, cu Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară. Cseke a cerut ajutor pentru aprovizionarea...

3 metode care îți protejează părul în timpul coafării

3 metode care îți protejează părul în timpul coafării
Deteriorarea părului a devenit o problemă des întâlnită în viața fiecărei femei. Din cauza expunerii la factorii externi, poluării și diverselor tratamente chimice, firul de păr își pierde constant din...

OMS anunță când va ajunge România la imunitatea de turmă pentru infecția cu COVD-19

OMS anunță când va ajunge România la imunitatea de turmă pentru infecția cu COVD-19
România va ajunge, dacă se menține ritmul de vaccinare anti COVID-19 din ultimele 6 săptămâni și strategiile de vaccinare în vigoare, în 7 luni la o acoperire vaccinală de 40% pentru populația totală și în...

Ce au în comun pozele cu mâncarea pe Instagram şi creşterea în greutate? - studiu

Ce au în comun pozele cu mâncarea pe Instagram şi creşterea în greutate? - studiu
Persoanele care fac poze cu mâncarea şi le pun pe Instagram, dorind să împărtăşească cu ceilalţi experienţa culinară, tind să-şi crească nu doar like-urile, ci şi mărimea taliei, conform unui studiu...

Totul despre acnee: cauze, simptome, tipuri, diagnostic, prevenție, tratament

Totul despre acnee: cauze, simptome, tipuri, diagnostic, prevenție, tratament
Pentru foarte multe persoane, adolescența înseamnă acnee distinctivă pe față și, deoseori și pe piept și pe spate. Aceste mici imperfecțiuni ale pielii tind să dispară odată cu înaintarea în vârstă, dar...

Cauze neașteptate ale tulburărilor de dispoziție. Ce poate declanșa depresia

Cauze neașteptate ale tulburărilor de dispoziție. Ce poate declanșa depresia
Anumite afecțiuni fizice ar putea determina apariția unor probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia ori tulburarea bipolară, arată un studiu publicat în JAMA Psychiatry. Astfel, o infecție...

Danemarca donează echipament medical României pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19

Danemarca donează echipament medical României pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19
Danemarca trimite în România 15 ventilatoare mobile și 8 concentratoare de oxigen pentru tratarea pacienților cu COVID-19. Ambasada Danemarcei în România anunță că decizia privind donarea de echipamente...

România activează Mecanismul de protecție civilă pentru tratarea cu anticorpi monoclonali 40.000 de persoane

România activează Mecanismul de protecție civilă pentru tratarea cu anticorpi monoclonali 40.000 de persoane
Ministerul Sănătății (MS) a solicitat, vineri dimineața, Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) activarea Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene pentru asigurarea tratamentului cu...
Serviciul de email marketing furnizat de