Cultura prunului românesc are o tradiţie îndelungată în ţara noastră. Fructele sale foarte gustoase ne ajută să ne menţinem atât corpul, cât şi mintea sănătoase.
Prunul (Prunus domestica) este un arbore fructifer din familia rozaceelor, care mai include şi piersicile, nectarinele şi migdalele. El creşte în zonele de înaltă fertilitate, preferabil deluroase. Este unanim cultivat la scară comercială în Statele Unite ale Americii, în Europa, în Japonia şi în China. Mai multe soiuri de prune sunt cultivate peste tot în lume, ele diferind în culoare, dimensiune şi gust. În general, fiecare soi de prun are fructele de dimensiuni uniforme, iar acestea ajung la maturitate între lunile mai şi septembrie.
Prunul poate fi cultivat în aproape orice grădină obişnuită şi trăieşte aproape 50 de ani.
Prunele sunt printre cele mai importante surse naturale de vitamine şi de minerale, ele ajutând organismul în tratarea diverselor afecţiuni şi în prevenirea unor boli grave.
Fructele cărnoase, de culoare albastru închis sau gălbui sunt consumate în stare proaspătă, dar îşi găsesc multiple întrebuinţări şi în industria alimentară, ele fiind folosite pentru conserve, gemuri sau sucuri. Fructele care nu au ajuns la maturitate deplină sunt uneori întrebuinţate în combinaţie cu murăturile.
Prunele sunt o sursă importantă de vitamina C, fiecare fruct conţinând 7% din aportul recomandat zilnic unei persoane. Vitamina C este un antioxidant care apără celulele de o posibilă degradare. Mecanismul prin care prunele combat anemia şi previn reapariţia acesteia nu este legat de conţinutul ridicat de fier al acestor fructe, ci de acţiunea vitaminei C, care intervine în absorbţia fierului la nivelul organelor digestive, jucând astfel un rol indirect în prevenirea şi tratarea anemiei feriprive.
Prunele sunt o importantă sursă şi de vitamina A, vitamina K, potasiu, magneziu, fosfor, seleniu, zinc şi fibre, potrivit www.natureword.com. Prin conţinutul de vitamina A, sunt recunoscute pentru faptul că susţin refacerea şi creşterea oaselor. Prunele sunt bogate în potasiu, un mineral ce ţine sub control tensiunea arterială şi reduce riscul accidentelor vasculare cerebrale. Vitamina K din prune contribuie la funcţia de coagulare a sângelui. Unele studii de specialitate au descoperit că aportul suplimentar de vitamina K reduce riscul de apariţie a bolii Alzheimer.
Prunele conţin triptofan, un aminoacid esenţial, pe care corpul nostru îl transformă în serotonină. Triptofanul joacă, de asemenea, un rol important în sinteza proteinelor.
Studiile de laborator asupra prunelor au demonstrat că acestea au o acţiune antitumorală intensă, fiind printre cele mai bune fructe recomandate în prevenirea cancerului. Se pare că aceasta se datorează conţinutului ridicat de acid malic din prune şi conţinutului foarte scăzut de acid citric.
Atât pruna proaspătă cât şi cea uscată conţin doi nutrienţi unici, denumiţi neoclorogenic şi acid clorogenic, care au calităţi antioxidante puternice, ei distrugând radicalii liberi care atacă celulele umane. De asemenea, fenolii, alţi compuşi benefici din prune, protejează stratul natural de grăsimi care compun neuronii creierului uman. Bogate în complexul de vitamine B, prunele au proprietăţi de protecţie cerebrală şi de stimulare a memoriei. Flavonoidele din prune au rol de protecţie împotriva tulburărilor cognitive legate de înaintarea în vârstă, prevenind boli precum Parkinson sau Alzheimer, potrivit www.nutrition-and-you.com.
Prunele sunt sărace în calorii, ceea ce înseamnă că sunt benefice în dieta persoanelor ce doresc să ţină cure sănătoase de slăbire. Consumul de prune are un efect garantat.
Prunele sunt foarte sărace în grăsimi şi nu conţin grăsimi saturate, care ar putea mări riscul atacului de cord, prin creşterea colesterolului. Persoanele ce doresc să se menţină cât mai tinere şi mai sănătoase trebuie să ştie că prunele previn ateroscleroza.
Aceste fructe sunt surse bogate de betacaroten şi vitamina E, două vitamine importante în menţinerea sănătăţii ochilor. Coaja prunelor conţine unul dintre cei mai puternici antioxidanţi din natură, şi anume resveratrolul, substanţă ce contribuie şi la culoarea mov a fructelor şi care se găseşte şi în strugurii negri, în afine, în fructele de pădure.
Prunele au mari proprietăţi energizante, în special datorită conţinutului natural de zaharuri. În plus, ele alungă oboseala sau senzaţia de stres, fiind şi un aliat de încredere al majorităţii funcţiilor intestinale.
Consumul de prune ajută în prevenirea şi tratarea constipaţiei, o porţie de prune la 2-3 zile, de preferabil după-amiaza, fiind recomandată graţie conţinutului crescut de celuloză şi mucilagiu, care au acţiune benefică asupra intestinului, stimulând tranzitul şi conferind astfel un efect laxativ.
Diabetul se caracterizează prin tulburări ale metabolismului glucozei şi prin variaţiile acesteia în sânge. Deşi au un conţinut moderat de glucide, prunele proaspete prezintă proprietăţi de reglare a glicemiei şi previn apariţia diabetului prin stimularea metabolismului glucid. Aceste fructe reprezintă una dintre cele mai importante surse naturale de prevenţie a diabetului.
Trebuie să avem în vedere faptul că prunele uscate nu sunt recomandate persoanelor care suferă deja de diabet zaharat, pentru că au o concentraţie ridicată de glucide. De asemenea, consumul de prune este contraindicat în boala diareică acută sau cronică şi în caz de suferinţe renale, cum sunt pietrele la rinichi.