Filantropia, leagan al obstetricii

Cele doua spitale care existau in anii 1800, Coltea si Pantelimon, s-au aratat neincapatoare pentru populatia in crestere a Bucurestiului. Astfel, a luat fiinta un nou spital, Filantropia, cunoscut in epoca sub mai multe nume: "spitalul nemernicilor saraci", spitalul "Mavrogheni" sau "al iubirii fata de oameni".


Doctorul in medicina si filozofie Constantin Caracas propune infiintarea, in 1813, prin subscriptie publica, a unui nou spital "pentru ingrijirea atator bolnavi fara mijloace, fagaduindu-ma si eu sa-i caut fara plata, toata viata mea". Caracas dorea construirea unui spital modern, inspirat dupa cele existente la Viena, unde facuse studiile. Cu bani de la boieri, clerici si negustori se incepe constructia spitalului. Bani pentru constructie a acordat si statul, din veniturile manastirilor Arnota si Govora. A fost dat in folosinta abia in 1815, dupa regulamentul de functionare al lui Constantin Caracas, primul de acest fel din istoria medicinei romanesti si inspirat dupa modelul celor austriece. Cladirea, cu o arhitectura deosebita, avea la inceputuri 20 de camere, dintre care opt pentru bolnavi si restul locuinte pentru personalul medical. 90 de bolnavi puteau fi internati la Filantropia, fara deosebire de nationalitate, de clasa sociala sau de religie si fara plata. Regulamentul organic introdus in 1832 obliga cele trei spitale sa se organizeze intr-un for administrativ numit "Eforia spitalelor".

Prima maternitate din Bucuresti

Filantropia, administrat pana atunci de marele vornic Iordache Golescu, trece in controlul statului. In 1877-1878, in timpul razboiului de independenta, Filantropia a fost transformat in spital militar. In 1881-1883, in curtea spitalului se construieste Maternitatea de la Filantropia, care avea 120 de paturi, unica la ora aceea in Bucuresti. In 1899, Spitalul Filantropia avea sase servicii: doua medicale, cate unul chirurgical, ginecologic, urologic si de consultatii, cu un total de 235 de paturi. In 1925 este construit in spatele cladirii mari Sanatoriul "Protopopescu", o clinica privata a familiei Protopopescu, ce oferea servicii de asistenta la nastere. In 1975, un serviciu de internari si sali de operatie uneste cele doua cladiri deja existente la Filantropia. Spitalul are acum o capacitate de 195 de paturi. Pentru ca este supus unor ample lucrari de renovare, numai 140 de paturi se afla la dispozitia pacientelor acum.

ARHITECTURA. O data cu spitalul a fost infiintata si o capela, in care erau botezati copiii nascuti aici. In timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost afectata si abia in 1958 s-au luat masuri de protejare a cladirii si picturilor. In 1994 a fost decopertata si restaurata. "Cladirea spitalului a fost atat de bine gandita, incat prin renovarile care se petrec acum la Filantropia ne straduim sa urmarim indeaproape planurile initiale. Spitalul a fost leaganul obstetricii romanesti, dar are deopotriva si o mare valoare arhitecturala", ne spune conf. dr. Gheorghe Peltecu, actualul director al spitalului.

EVOLUTIE. Obstetrica si ginecologia au fost marcate de doua epoci: cea a artei mositului, in care personalul era in majoritate alcatuit din moase si mamosi, si cea stiintifica, in care se pun bazele obstetricii si ginecologiei. Filantropia a facut trecerea intre cele doua epoci prin activitatea stiintifica a medicilor care au profesat aici.

MEDICI. Personalitatea profesorului Stefan Capsa a dominat serviciul de obstetrica de la Filantropia. In 1858 i se incredinteaza prima catedra de teorie si clinica obstetricala la Scoala de Chirurgie a lui Davila. Din 1864, Capsa preda cursuri in amfiteatrul Maternitatii de la Filantropia. Mai tarziu, se remarca Eugen Aburel, autorul anesteziei peridurala, care i-a adus premiul Academiei Franceze de Medicina.

REPERE

NASTERI. In Egiptul Antic existau case speciale rezervate femeii care nastea, izolata de restul familiei. La Roma, in familiile bogate, era pregatita o camera speciala, sotul oferind sotiei cheia in momentul in care apareau durerile nasterii. Numai femeilor li se permitea sa asiste la actul nasterii, iar una dintre ele era special desemnata pentru a primi copilul. Ephes, care a trait la Roma in timpul domniei imparatului Traian (98-117 d. Hr.), recomanda, in tratatul sau despre bolile femeilor, un scaun cu brate pentru sustinerea genunchilor femeii aflate in chinurile facerii. ACREDITARE. Decizia reginei Victoria de a apela la cloroform pentru nasterea celui de-al optulea copil, viitorul print Leopold, la 7 aprilie 1853, a acreditat dreptul la nastere fara dureri. John Snow a fost medicul care a administrat aceasta anestezie, cunoscuta sub numele de picaturi "Ã la r"ine". ANESTEZIE. La 4 noiembrie 1847, James Young Simpson administreaza pentru prima oara cloroform sotiei sale, pentru atenuarea durerilor la nastere. Sase zile mai tarziu, a raportat la Societatea Medico-chirurgicala din Edinburg 30 de nasteri sub cloroform. Pentru aceasta, el a fost acuzat de erezie, iar clerul a incercat sa ii convinga pe medicii scotieni ca metoda Simpson reprezinta un pericol social. EVUL MEDIU. In perioada medievala, cand biserica socotea durerile nasterii drept un blestem divin, ca o pedeapsa a lui Dumnezeu, apare prima carte, in 1513, in limba latina, scrisa de Rosslin, intitulata "Sfaturi pentru femeile insarcinate si pentru moase". La scurta vreme se construieste un pat special pentru travaliu, drept si dur, care asigura o pozitie semisezanda.