Insecte cu înţepături fatale. Evitaţi automedicaţia şi leacurile băbeşti

Dintre înţepăturile de insecte, în perioadele caniculare şi umede, cele mai periculoase sunt cele de albine sau viespi. Reacţiile pot fi locale, persistente câteva zile, manifestate prin eritem (înroşire), prurit (mâncărime). Dar înţepăturile de albine sau viepi pot provoca şi reacţii severe, respectiv şoc anafilactic manifestat prin tulburări de respiraţie, iritaţia pielii pe suprafeţe mari, hipotensiune, stare de ameţeală şi de confuzie. Şocul anafilactic este o urgenţă medicală şi pentru a limita riscul de deces este necesară transportarea pacientului în cel mai scurt timp la o unitate de primiri urgenţe a unui spital. 
Primul ajutor în cazul înţepăturilor de albine sau viespi constă în îndepărtarea acului insectei, spălarea locului cu apă şi săpun, aplicarea de comprese reci pentru prevenirea edemului şi  administrarea unui antihistaminic. Dacă edemul, durerea şi eritemul se accentuează este necesară consultarea medicului.
În cazul persoanelor predispuse la şoc anafilactic, mai ales atunci când se pregătesc să meargă în vacanţă, trebuie să aibă la ele trusa de urgenţă cu adrenalină precondiţionată într-o seringă sterilă, cu doză unică (diferită pentru adulţi şi copii), ce poate fi injectată automat intramuscular de pacient sau de altă persoană. Imediat ce apar reacţiile severe, trebuie făcută injecţia cu adrenalină, care previne scăderea tensiunii arteriale şi tulburările de respiraţie. Apoi, pacientul va fi dus la spital, unde va fi monitorizat într-o secţie de specialitate.
În general, muşcăturile provocate de căpuşe nu prezintă un pericol. Dar există unele specii de căpuşe care pot transmite boli severe, chiar letale. În ţara noastră, cele mai frecvente boli apărute după muşcătura de căpuşă sunt febra butunoasă şi boala Lyme etc. Pentru a evita complicaţiile, trebuie efectuate câteva manevre în mod corect. Acoperiţi în întregime căpuşa cu cremă grasă (cremă de mâini, cremă de faţă etc.) cu scopul de a o sufoca, circa zece minute. Apoi, cu ajutorul unei pensete, prindeţi căpuşă de cap cât mai aproape de piele şi o extrageţi uşor, dar ferm. Nu rupeţi căpuşa, deoarece capul ei ar putea rămâne în piele. Nu striviţi căpuşa pentru a evia împroşcarea cu conţinutul acesteia în ochi, pe alte mucoase şi pe piele, ceea ce ar creştre riscul de infecţie.
Imediat spălaţi locul cu apă şi săpun şi aplicaţi betadină sau alcool medicinal. Indiferent dacă aţi scos sau nu capul căpuşei, consultaţi medicul de familie sau un specialist în boli infecţioase.
În legătură cu înţepăturile de ţânţari trebuie să ştim că, astfel, poate fi transmis virusul infecţiei West Nile. Unele persoane infectate sunt asimptomatice, altele fac forme moderate cu febră, dureri de cap, oboseală, erupţii, ganglioni inflamaţi etc. Dar un procent mic de persoane infectate cu virusul West Nile pot face encefalită, meningită, cu cefalee, stare de confuzie, convulsii, comă. În aceste cazuri se impune de urgenţă consultarea emdicului.
Ca regulă generală, indiferent ce insectă v-a înţepat, nu le “trataţi” cu remedii băbeşti ­  aplicarea de benzină, acetonă, ulei etc. ­ deoarece măresc riscul de complicaţii cu consecinţe severe.