Legende greşite despre splină. În caz de accident grav, chirurgul o ajută să renască

Există în popor unele convingeri greşite despre splină, cum că ea face parte din aparatul digestiv sau că doare adesea. Medicii demontează aceste mituri: splina nu face parte din sistemul digestiv, ci din cel al sângelui, și nu ea este organul care dă dureri în partea stângă, ci colonul.

Splina este un fel de cimitir al globulelor roşii, care îmbătrânesc şi mor. Ele se duc să moară în splină, acolo ele sunt prelucrate şi trimise în circuitul sangvin pentru dispariţie. Splina joacă un rol de gunoier al sângelui, are un rol şi în lumea trombocitelor. Omul nu poate trăi fără splină. Când un accident grav afectează splina şi din traumatism ea este lezată, chirurgul are la dispoziţie trei moduri de acţiune. Dacă splina a căpătat o ruptură, dar nu mare, chirurgul coase, repară splina. Dacă ruptura este semnificativă, dar nu au fost atinse vasele, chirurgul înlătură porţiunea ruptă şi face ca restul splinei să rămână, îndeplinindu-şi rolurile. În caz că traumatismul a fost mare şi splina e ruptă iremediabil, chirurgul o scoate şi o taie în cuburi mici. Apoi, aceste cuburi de splină sunt reimplantate şi lăsate să refacă organul pentru a-şi îndeplini misiunea. Când unii oameni se vaită de o durere în partea superioară stângă a abdomenului, ei acuză dureri de splina. De cele mai multe ori, vinovat este colonul în partea lui descendentă din stânga. Acolo, colonul face un unghi drept şi apoi coboară, în acest unghi se adună pungi de gaze, mai greu eliminate, care aduc dureri. Este încă o eroare auzită în populaţie, care acuză ficatul de durerile în partea superioară dreaptă a abdomenului. Ficatul nu poate să dea dureri, fiindcă el nu este dotat cu o reţea nervoasă, nervi are doar învelişul ficatului. Ficatul în suferinţă duce la o stare de oboseală nejustificată, la astenie şi, bineînţeles, la stricarea analizelor hepatice. Durerile în abdomenul drept superior sunt mai ales din pricina vezicii biliare. Ori s-au pus în mişcare calculi biliari, ori vezica biliară are mişcări lente de trimitere a secreţiilor biliare spre duoden.

Dureri în partea inferioară a abdomenului drept pot veni şi de la o criză de apendicită, dar acestea trebuie să dea ecou şi în creşterea numărului de limfocite din sânge.

Citește pe Antena3.ro

O familie locuiește de peste 40 de ani într-o casă din mijlocul unui sens giratoriu și spune că este în regulă