Mineralele combat stresul

Fără a fi considerat o boală, stresul a făcut foarte multe victime care au ajuns pe patul de spital. Problemele cardiace, insomniile, migrenele şi ulcerul sunt afecţiuni ce apar pe fondul stresului. O altă consecinţă a acestei stări este scăderea imunităţii. Nu ne-am propus să vorbim despre multele efecte nefaste ale stresului, ci să vă prezentăm o metodă de combatere a acestuia cu ajutorul magneziului, zincului şi cuprului.

Sursă de inspiraţie ne-a fost volumul "Cum să trăim mai mult şi mai bine", al cărui coordonator este Dan Cheţa, volum apărut la Editura Academiei Române.

MAGNEZIUL
Magneziul este un micronutrient esenţial în organismul uman. El este implicat în metabolismul celular prin apartenenţa la peste 300 de sisteme enzimatice. Are funcţie sedativă şi de combatere a stresului (prin diminuarea secreţiei de catecolamine indusă de aceasta), cu rol major în sănătatea somatică şi psihică şi în menţinerea stării de bine. Dar ce efect are deficitul de magneziu? Creşterea vulnerabilităţii la stres prin fragilizarea structurilor biologice. În mod reciproc, stresul induce reducerea de magneziu prin lipoliza stimulată de catecolamine (acizii graşi liberi rezultaţi din aceasta). Mai mult, valorile scăzute ale magneziului determină apariţia bolilor cardiace, dificultăţilor în respiraţie şi a insomniilor care afectează întregul metabolism.

Prin urmare, consumaţi alimente care furnizează un astfel de mineral. Alimentele bogate în magneziu pot fi consumate împreună cu cele care conţin calciu şi vitamine. Astfel, magneziul se asimilează cel mai bine din leguminoase (mazăre, fasole, soia), nuci, arahide, cereale integrale, carne, lactate, ouă. Este bine să ştiţi că 100 de grame de germeni de grâu conţin 260 mg de magneziu, făina de soia - 250 mg, fasolea - 180 mg; nucile -130 mg, făina integrală de grâu -120 mg; spanacul - 70mg; orezul brun - 43 mg; bananele - 35 mg; porumbul - 23 mg; orezul alb - 11mg.

ZINCUL
Pentru ca organismul să nu fie afectat de stres, asiguraţi-vă că furnizaţi necesarul de zinc. Acesta are un rol indirect în apărarea faţă de stresul oxidativ prin stabilizarea membranelor celulare, inhibarea producţiei de radicali liberi endogeni, participarea la formarea moleculelor de superoxiddismutază (enzimă cu rol antioxidant major). Zincul are rol şi în desfăşurarea normală a funcţiilor cerebrale şi poate fi utilizat ca adjuvant în tratamentul unor boli psihice, cum ar fi schizofrenia.

Printre cei mai importanţi nutrienţi care nu trebuie să lipsească din dieta antistres se numără şi fructele de mare, cum ar fi stridiile, care conţin cantităţi însemnate de zinc, dar şi grâul, nucile, seminţele, ouăle şi carnea macră de vită, de pasăre, cerealele fortifiate, fasolea boabe şi nucile sau alunele. Ficatul de porc furnizează 9 mg de zinc, germenii de grâu - 7 mg, pâinea integrală - 5 mg, carnea de vită, gălbenuşul de ou sau ficatul de raţă - 4mg, soia - 3 mg, fasolea uscată, lintea, mazărea, peştele, crustaceele - între 2 şi 2,5 mg. În ceea ce priveşte doza zilnică recomandată, aceasta este de 11 mg/zi pentru bărbaţi şi 8 mg/zi pentru femei.

CUPRUL
În formă ionică, cuprul este implicat atât în generarea, cât şi în protecţia împotriva speciilor reactive de oxigen localizate intracelular. Ca şi zincul, cuprul este cofactor major pentru superoxiddismutază. Doza zilnică recomandată de cupru pentru sistemul nostru metabolic este de 1,5-3 mg. Suplimentarea dozei se poate face prin consumul de surse naturale de cupru, precum fructele de mare, vinul roşu, ciocolata, nucile, fasolea, mazărea, ciupercile, seminţele, cerealele, crustaceele. Carenţa de cupru poate duce la anemie, oboseală şi tulburări de respiraţie. Însă este destul de rară în cazul adulţilor, deficitul de cupru fiind specific în general copiilor şi în special prematurilor. Excesul de cupru poate avea efecte adverse precum vărsăturile, insomnia, căderea părului, hipertensiunea. Persoanele cu hepatită, ciroză sau boala Wilson sunt predispuse către înmagazinarea cuprului în exces. De aceea, lor le este recomandat să nu ia nici un supliment de cupru.

ALTE SUPLIMENTE NUTRIŢIONALE. De efectele stresului vă fereşte şi acidul folic, un antioxidant de bună calitate. Acesta poate preveni acumularea de catecolamine indusă de stres în miocard. Benefică este şi tirozina, un aminoacid precursor al catecolaminelor, care poate reduce efectele acute ale oboselii şi stresului de natură psihosocială şi fizică asupra capacităţii de performanţă.