Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La 18 decembrie, la Spitalul Georges-Pompidou din Paris, un bărbat în vârstă de 75 de ani a primit o inimă artificială definitivă. După trei zile de la miraculoasa intervenţie chirurgicală bărbatul e bine, spre satisfacţia profesorului Alain Carpentier, coordonatorul şi realizatorul acestei premiere medicale chirurgicale. De inimă artificială au mai beneficiat şi alţi pacienţi. Dar acelea sunt inimi artificiale temporare, care ţin pacientul în viaţă în aşteptarea unei grefe. Acum vorbim despre o inimă artificială autonomă, concepută de compania franceză Carmat.
Proteza “imită în întregime o inimă umană normală cu două ventricule care mobilizează sângele precum o face musculatura cardiacă, cu senzori care permit accelerarea inimii, creşterea sau reducerea fluxului. Pacientul doarme, el scade. Urcă scări, se accelerează, aşa că nu are nimic de-a face cu o pompă mecanică”, explică Philippe Pouletty, din partea companiei franceze. De aproape două decenii şi jumătate, profesorul Alain Carpentier s-a ocupat cu punerea la punct a unei inimi artificiale cât mai aproape de cea naturală concepută de Creator. De altfel, prof. Carpentier este cel care, la finele anilor ’60, a anunţat o genială performanţă: valve din ţesuturi de animal. Dar marea ambiţie a profesorului a fost crearea unei inimi artificiale similară celei cu care omul vine pe lume. Această inimă artificială, cu armătură dintr-un plastic dur precum metalul, reproduce fiziologia inimii normale, cu două ventricule şi cu bătăile sale, cu ajutorul unei pompe cu motor. De asemenea, se poate adapta la condiţiile de viaţă obişnuite, graţie unui sistem electronic încorporat, extrem de sofisticat, care răspunde nevoilor organismului în funcţie de activitatea la care e supus. Pentru a funcţiona, inima lui Carpentier are nevoie totuşi de două baterii externe, fiecare de mărimea unei cărţi de buzunar. Bateriile se conectează cu ajutorul unui fir de 8 mm diametru care ajunge în corp, sub piept.
Costul inimii artificiale autonome este între 140.000 şi 180.000 de euro. Pentru a evita o problemă des întâlnită formarea cheagurilor de sânge cu care s-au confruntat modele concurente, sunt utilizate biomateriale testate deja în valvele cardiace, cele inventate de profesorul Carpentier şi folosite în întreaga lume. Datorită acestor ţesuturi, “pacienţii nu au nevoie de anticoagulante”, a precizat profesorul Carpentier.
Întrebat dacă nu i-a fost teamă să se atingă de un organ “încărcat de simboluri” cum este inima, prof. Carpentier a spus: “În fond, inima este un organ mitic deoarece este absolut necesar vieţii, dar, de asemenea, extrem de sensibil la emoţii. Ceea ce este complicat în conceperea protezei nu este funcţia mecanică. Înainte de toate, inima nu este altceva decât o pompă mai mare. Ficatul sau rinichiul sunt organe mai complexe. Dificultatea constă în reglarea inimii artificiale în funcţie de exigenţele organismului. Preşedintele Francois Hollande l-a felicitat pe prof. Alain Carpentier, spunând că această inimă este “opera lui”. Într-o scrisoare adresată profesorului Carpentier, preşedintele Hollande numea această premieră medicală o “aventură ştiinţifică” şi sublinia că Franţa poate fi mândră de această acţiune excepţională pusă în serviciul progresului umanităţii.
