Oasele din apropierea pumnului se rup cel mai des

A trecut vremea când, intrând într-o secţie de Ortopedie, erai învăluit într-un nor de ghips, căci doar cu imobilizare în ghips, luni și luni, se rezolvau la acel timp majoritatea fracturilor. Acum, doar 5% din fracturi se mai pun în ghips, celelalte beneficiază de rearanjarea oaselor printr-o intervenţie chirurgicală și implantarea de piese metalice, șuruburi, plăcuţe, agrafe.

În general, se apelează la imobilizarea în ghips mai ales la ruptura oaselor aflate în vecinătatea articulaţiilor. La celelalte, la oasele lungi, se intervine chirurgical, se rearanjează oasele, se pun ax în ax, se consolidează cu piese metalice, şuruburi, plăcuţe, agrafe, scoabe. Aceste piese metalice implantate în zona fracturii, pentru a urgenta depunerea de os nou şi repararea, trebuie scoase după 1-2 ani. Se face acest lucru pentru a nu permite osului reparat să se lenevească, fiind încărcat cu mai puţine forţe, în parte preluate de piesele metalice. În momentul unei căzături, din reflex, omul amortizează căderea sprijinindu-se în mână, tocmai de aceea sunt aşa de dese fracturile la oasele din vecinătatea pumnului, oasele antebraţului se desfac din traumatism precum o furculiţă şi trebuie consolidate în ghips. O situaţie mai aparte îi solicită pe ortopezi când pacientul se vaită de monturi, de acea creştere a osului de sub degetul mare de la picior, care îl împiedică să se încalţe cu anumiţi pantofi, protuberanţa osoasă doare. Unii ortopezi fac greşeala de a interveni prin răzuirea acelei ieşituri de os, prin îndepărtarea surplusului de os al montului de sub degetul mare. În realitate, intervenţia în cazul monturilor este mai extinsă, căci acea ieşitură de os împinge şi în celelalte oase ale degetelor următoare de la picior, ele se încovoaie şi dezechilibrează toată arhitectura oaselor labei piciorului. Tocmai de aceea intervenţia e rafinată, durează câteva ore, căci trebuie realiniate toate oasele degetelor de la picior, să fie aduse la locul lor şi apoi se micşorează montul prin răzuire.

Degetul mare de la picior aduce suferinţe şi în crizele de gută, acolo apar inflamaţia, durerea, mai ales în miezul nopţii.