Parhon, autor de premiere mondiale

Una dintre cele mai puternice personalitati ale medicinei romanesti, recunoscuta si la nivel mondial, a fost Constantin Parhon. El ocupa un loc de cinste in istoria medicinei ca creator al scolii romanesti de endocrinologie si unul dintre fondatorii acestei stiinte pe plan international. Profesorul Nicolae Marcu, seful Catedrei de Istoria Medicinei UMF "Carol Davila", il incadreaza pe Constantin Parhon in "acea pleiada de savanti romani creatori de scoala, medici si profesori exceptionali, dar care s-a remarcat si ca cercetator, prin lucrari cu rasunet pe plan mondial". "Secretiile glandelor interne" este primul tratat de endocrinologie din lume, al carui autor este Parhon. A aparut in 1909, la Paris, si a fost scris in colaborare cu Moise Goldstein. Parhon este creatorul primei catedre de endocrinologie din lume, la Facultatea de Medicina din Bucuresti, in 1933. El este fondatorul unuia dintre primele institute de cercetari din acest domeniu: Institutul de Endocrinologie, intemeiat in 1946, care astazi ii poarta numele. Toate aceste realizari se inregistrau intr-o epoca in care endocrinologia era la inceput de drum.

Scoala de la Socola

Ca student al Facultatii de Medicina din Bucuresti, in 1897, Parhon alege postul de intern in prima clinica de boli nervoase din Romania, infiintata de Gheorghe Marinescu la Spitalul "Pantelimon." Aici, tanarul Constantin Parhon face primele observatii asupra bolilor endocrine si scrie primul volum de endocrinologie din lume. Prin cercetari experimentale, Parhon si Goldstein au reusit sa identifice rolul glandelor cu secretie interna. Tot la clinica de boli nervoase a realizat, impreuna cu Marinescu, primul film stiintific de cercetare din lume, "Studiul miscarii la bolnavi de afectiuni neurologice si psihice". In 1912, Parhon a fost numit profesor de neurologie si psihiatrie la Facultatea de Medicina din Iasi si director al Spitalului Socola, o importanta institutie medicala pentru "maladii nervoase si mentale". Socola devine un centru de cercetari complexe in domeniul neurostiintelor: psihiatrie, neurologie, endocrinologie, psihologie medicala si antropologie. Parhon atrage in jurul sau mai multi elevi si creeaza ceea ce s-a numit "Scoala Parhon de la Socola".

In 1933, Constantin Parhon revine la Facultatea de Medicina din Bucuresti, unde este numit seful primei catedre de endocrinologie din lume. Devine totodata seful primului serviciu independent de endocrinologie, de la Spitalul de Boli Nervoase si Psihice din Bucuresti, actualul Spital "Obregia". 1946 este anul in care Parhon infiinteaza Institutul de Endocrinologie. Observatii clinice, articole si lucrari de specialitate, congrese nationale, Parhon a reusit sa popularizeze endocrinologia sub toate formele pana la moartea sa, in 1969. Meritele stiintifice ii sunt recunoscute in 1928, cand este ales membru al Academiei Romane, si in 1948, cand devine presedinte de onoare al Academiei. Aprecierea internationala s-a materializat prin numeroasele distinctii oferite de societatile si academiile straine.

INTERDISCIPLINAR. Nu doar endocrinologia l-a facut celebru pe Constantin Parhon. Scoala romaneasca de gerontologie si geriatrie a fost creata de Parhon, impreuna cu colaboratoarea sa, Ana Aslan. In psihiatrie si neurologie s-a remarcat prin lucrari despre actiunea glandelor endocrine asupra sistemului nervos.