Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Factorii de mediu şi predispoziţia genetică explică apariţia unor boli neurodegenerative, obişnuite la vârsta a treia, la persoane sub 40 de ani, chiar la 30 de ani. “Cele mai frecvente boli neurodegenerative (maladiile Azheimer, Parkinson) se validează în jurul vârstei de 65 ani. Dar ele pot debuta mult mai devreme. Desigur, debutul la vârsta sub 40 de ani este rar şi de obicei diagnosticul pozitiv necesită investigaţii mult mai complexe, dar nu este neobişnuit. De obicei, debutul la vârstă tânară se asociază cu o anumită predispoziţie genetică. Uneori sunt şi factorii de mediu care pot favoriza apariţia acestor afecţiuni şi anume expunerea la diverse substanţe chimice, gen pesticide, insecticide, traumatismele cerebrale în cazul sindromului Parkinsonian. Stilul de viaţă, sedentarismul, alimentaţia sunt de obicei factori precipitanţi ai acestor afecţiuni”, avertizează prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedinte al Societăţii de Neurologie din România. Specialiştii pun mare accent pe stilul de viaţă echilibrat în prevenţia acestui tip de boli. Studii recente demostrează că mersul pe jos în ritm alert, aproximativ 45 de minute, trei zile pe săptămână influenţează în sens pozitiv performanţele intelectuale: “are efect benefic asupra memoriei, capacităţii de concentrare şi a stării de sănătate în general”, subliniază prof. dr. Mureşanu.
Simptomele sunt foarte diferite atât de la o boala la alta cât şi de la un pacient la altul. În cazul bolii Parkinson, pe prim plan se află diminuarea iniţiativei şi vitezei de mişcare, rigiditatea, tulburările de postură şi de mers, tremorul specific. În cazul demenţei, pe primul plan sunt tulburările de memorie, de comportament. Scăderea forţei musculare, topirea masei musculare sunt caracteristice sclerozei laterale amiotrofice.
Totuşi, cauzele bolilor neurodegenerative sunt în principiu fie necunoscute, fie genetice. Ce-i de făcut? Prof. dr. Mureşanu spune că “trebuie să ştim care este riscul de a transmite boala copiilor lor. Problema este că frecvent aceste boli debutează după vârsta de 35-40 de ani, când de obicei este prea târziu. Prevenţia este bună indiferent de moştenirea genetică. Prevenţiei i se adaugă educaţia. Este important să prevenim factori care pot agrava bolile neurodegenerative precum hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul, sedentarismul, expunerea la diverse substanţe chimice, traumatismele cerebrale”.
Este adevărat că majoritatea informaţilor sunt oferite de examinarea prin rezonanţă magnetică nucleară. “Dar, din păcate, RMN e, de obicei, folosită pentru excluderea altor boli care au tablou clinic asemanător acestor afecţiuni, dar beneficiază de tratament curativ. În cazul demenţei Alzheimer, imagistica prin RMN poate fi folosită atât pentru diagnostic, cât şi pentru monitorizarea evoluţiei bolii. Din păcate, surprinderea acestor boli în faza iniţială poate modifica foarte puţin cursul bolii. Chiar şi aşa tratamentul instituit precoce poate prelungi perioada de bine a pacientului, perioada în care este activ şi independent”, subliniază prof. Mureşanu.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demenţă reprezentând între 50 şi 70% dintre toate cazurile de demenţă. Există şi un tip de demenţă asociată cu boala Parkinson. În România, există aproximativ 500.000 de bolnavi diagnosticaţi cu Alzheimer şi, oficial, peste 70.000 de persoane diagnosticate cu Parkinson. “În realitate, există un număr mai mare de pacienţi care suferă de aceste afecţiuni, dar care încă nu au fost diagnosticaţi”, susţin specialiştii. Boala Parkinson şi cele mai recente cercetări în domeniu sunt temele care vor fi dezbătute la cea de-a treia ediţia a cursului internaţional “Movement disorders” (2-4 aprilie la Poiana Braşov).
Citește pe Antena3.ro
