Spitalul Obregia, la 85 de ani

În urmă cu 85 de ani, profesorul Alexandru Obregia deschidea porţile celui mai mare şi mai modern spital de psihiatrie din România. O realizare care a ajutat şi atunci, ca şi acum, la alinierea psihiatriei româneşti la standardele europene şi internaţionale.

În urmă cu 85 de ani, profesorul Alexandru Obregia deschidea porţile celui mai mare şi mai modern spital de psihiatrie din România. O realizare care a ajutat şi atunci, ca şi acum, la alinierea psihiatriei româneşti la standardele europene şi internaţionale. Însă au trecut aproape 80 de ani până când instituţia medicală a primit, aşa cum se cuvenea, numele întemeietorului său. În 1904, Obregia a înaintat ministrului de Interne de la acea vreme un raport cu privire la necesitatea construirii unui "Ospiciu de Alienaţi" lângă Bucureşti. "Se impune aşezarea sa lângă Capitală, deoarece ea împreună cu judeţul său dau un număr mare şi crescând de cazuri şi înlesnesc mijloacele de administrare, întreţinute şi de personalul medical", nota profesorul în raportul său. Trei ani mai târziu, propunerea i-a fost aprobată, i-au fost alocate bugetul şi terenul (de 120 de hectare) şi a început construirea a 34 de pavilioane, cu 2.000 de paturi. Planurile de construcţie au fost realizate la sugestia lui Obregia, care vizitase în anii anteriori mai toate clinicile psihiatrice din Apus şi numeroase ospicii şi aziluri de alienaţi. Mai mult, Spitalul de Alienaţi a fost prima instituţie medicală construită pe baza unor statistici cu privire la morbiditatea prin boli psihice şi a unor studii de prognoză privind perspectivele morbidităţii, realizate, fireşte, de acelaşi profesor Obregia. Deşi în 1910 construcţia era ridicată, fondurile insuficiente şi apoi primul război mondial au făcut imposibilă deschiderea ei. Inaugurarea oficială a avut loc abia la 1 octombrie 1923. Din 1927 şi până în 1930, profesorul Obregia a fost directorul noului spital şi profesor de clinică psihiatrică.

Institutul de Boli Mentale

Profesorul Parhon a preluat conducerea Spitalulul Central în 1930 şi a schimbat numele acestuia în Institutul de Boli Mentale, Nervoase şi Endocrinologice. Spitalul nr. 9 "Gheorghe Marinescu", aşa cum a rămas această instituţie medicală întipărită în mintea multor români, este numele pe care l-a primit în 1951. Un decret aprobat în acel an avea să creeze spitalele unificate, iar Spitalul unificat nr. 9 a fost organizat în mai multe secţii pentru populaţia raionului "Nicolae Bălcescu" (sectoarele 4 şi 5), pe care îl deservea. Apar secţii de medicină internă, chirurgie generală, obstetrică-ginecologie, pediatrie şi ftiziologie. În timp se construiesc şi alte clădiri, se înfiinţează noi clinici, astfel că în 1988 spitalul avea 2.445 de paturi. Zece ani mai târziu, secţiile de psihiatrie au fost separate de celelalte specialităţi, iar noua instituţie medicală a primit numele fondatorului său.Ă


"Într-o lecţie memorabilă de la Institutul medico-legal, ţinută cu puţin înaintea sfârşirii sale din viaţă, (n.r. – Obregia) şi-a definit şi crezul ştiinţific: «N-am pronunţat niciodată cuvântul nebun şi nici măcar alienat. Nu ştiu dacă termenul bolnav e cel mai potrivit. Poate că e mai cuminte să spunem chinuit». Acesta a fost profesorul nostru Alexandru Obregia. Un exemplu de apostol în serviciul celor torturaţi de cel mai adânc rău: al spiritului"
Aurel Baranga, poet şi dramaturg


STRUCTURĂ. Spitalul de Psihiatrie "Prof. dr Alexandru Obregia" asigură în prezent asistenţă medicală psihiatrică pentru Capitală şi alte cinci judeţe limitrofe. Are 17 secţii de psihiatrie (dintre care nouă secţii clinice, două secţii de dezintoxicare, o secţie de neuropsihiatrie infantilă şi una de afecţiuni psihosomatice), o secţie clinică de neurologie pediatrică, o cameră de gardă de psihiatrie şi cabinete specializate pentru servicii medico-chirurgicale. Spitalul deţine şi un laborator de sănătate mintală, un Compartiment pentru diagnosticul şi tratamentul tulburărilor cognitive ("Centrul Memoriei") şi un Compartiment de psihiatrie comunitară şi reintegrare psihosocială ("Trepte").