O singura persoana infectata cu virusul variolic poate transmite boala altor zece persoane. Si asta intr-un timp foarte scurt. Nu este greu sa ne imaginam cate victime a facut aceasta maladie in istoria omenirii.

Variola este cea mai contagioasa boala. Mai mult de atat, ea are si un grad mare de mortalitate. Nu degeaba variola ar fi prima optiune in cazul unui razboi biologic, si nu degeaba este o boala de temut. Din 1977, nici un caz de variola nu a mai fost raportat. Asa incat, doi ani mai tarziu, Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat ca aceasta boala a fost eradicata.

Boala antica

EGIPT. Se pare ca si Egiptul ar fi fost devastat de boala extrem de contagioasa. Marc Armand Ruffer, un celebru egiptolog englez, a analizat mumia lui Ramses al V-lea si a constatat ca acest rege egiptean ar fi decedat dupa ce a contactat variola. Mumia lui Ramses al V-lea prezinta urmele unei eruptii de pustule pe fata, gat, umeri si partea inferioara a abdomenului.

Primele mentionari ale variolei apar in tratate din China datand din anii 1000 i.H. Tot in China a fost descrisa prima metoda de profilaxie: variolizarea. Procedura presupunea extragerea crustei si a lichidului din pustulele (veziculele cu puroi) de variola, uscarea lor, prepararea sub forma de praf si insuflarea pe nas. Chinezii administrau aceasta forma de vaccin in special copiilor, pentru ca in timpul epidemiilor sa faca forme mult mai usoare ale bolii. Totusi, metoda era periculoasa, pentru ca nu reusea decat sa infecteze cu virusul. Si in India este mentionata variola, in tratatele medicale ayurvedice, care dateaza din anii 800 i.H.

In Europa, variola a aparut in Evul Mediu, dupa cum mentioneaza documentele pastrate din acele timpuri. Pandemia de variola este cunoscuta in istorie sub numele de "ciuma lui Ciprian" si si-a facut debutul in jurul anilor 250 d.H. "Lipsa de cunostinte medicale a dus multa vreme la confuzii in privinta bolilor contagioase. Variola, ciuma sau rujeola au fost frecvent confundate pana in epoca moderna", relateaza profesorul Nicolae Marcu, seful Catedrei de Istoria Medicinei UMF "Carol Davila". "Ciuma lui Ciprian" a fost in realitate o pandemie de variola, conform simptomatologiei descrise in documentele istorice. Ciprian, un episcop din Cartagina, a intocmit un program de ingrijire a bolnavilor de variola, motiv pentru care istoria medicinei ii asociaza numele cu pandemia din Evul Mediu. Cea mai de temut pandemie de variola a lovit omenirea in secolul al XV-lea, cuprinzand toate continentele si facand milioane de victime. In 1493, dupa descoperirea Americii, peste 70% dintre bastinasii insulei Santo Domingo au fost rapusi de variola, iar zona a fost aproape depopulata. "Cultura si civilizatia precolumbiana au fost distruse de variola, si nu de razboaiele cu europenii, asa cum se crede", ne spune prof. Nicolae Marcu. In 1520, aztecii au fost si ei decimati, iar in 1540, variola a ajuns si in America de Sud. La sfarsitul secolului al XVIII-lea a aparut o noua epidemie in Europa. Se estimeaza ca in fiecare an al acestei cumplite epidemii mureau aproximativ 400.000 de oameni si o treime dintre supravietuitori ramaneau fara vedere din cauza bolii.

Primul vaccin

ROMANIA. Dupa descoperirea lui Edward Jenner, vaccinarea a fost preluata foarte rapid de tarile europene, care inca mai practicau variolizarea descrisa in Antichitate. In 1801, populatia Bucurestiului si a Iasiului era vaccinata contra variolei. Romania a fost a patra tara din Europa care a preluat metoda, dupa Franta, Germania si Austria.

Un moment deosebit in eradicarea acestei boli avea sa-l marcheze medicul englez Edward Jenner. El a observat ca mulgatoarele din zona faceau o forma mai usoara a variolei (cowpox) sau nu faceau boala deloc, prin urmare exista o legatura intre variola umana si cea a vacii. Jenner nu a fost primul care a facut aceasta observatie, dar el a fost primul care a pus in practica descoperirea. Din pustulele vacilor bolnave, Jenner a reusit sa prepare un vaccin, ce se inocula prin crestarea pielii la suprafata. La 14 mai 1796, medicul de provincie a realizat cu succes primul vaccin antivariolic si totodata primul vaccin din istoria medicinei. Pacientul, un baietel pe nume James Phipps, nu a mai contactat niciodata variola. Vaccinul inventat de Jenner nu era lipsit de complicatii. Medicul englez nu a reusit sa identifice si sa izoleze virusul responsabil de infectie, ci se baza numai pe o observatie. Abia dupa un secol, chimistul francez Louis Pasteur a oferit o baza stiintifica asupra eficientei vaccinurilor. In 1878, el a demonstrat ca bolile infectioase sunt legate de germeni, care pot fi studiati si crescuti in medii de cultura. Perfectionarea vaccinului inventat de Jenner avea sa se petreaca mult mai tarziu. Abia in 1917 a fost descoperita liofilizarea, procedeu care permite conservarea vaccinurilor.

REGI SI IMPARATI. Variola nu a facut deosebiri de varsta sau de clasa socioeconomica. In anul 180 i.H., variola a luat viata imparatului roman Marcus Aurelius. In 1654, imparatul austriac Ferdinand al IV-lea a cazut si el victima variolei. Au urmat imparatul Joseph I al Austriei in 1711, tarul Petru al II-lea in 1730, apoi in 1774, regele Frantei, Louis al XV-lea.

Simptome si tratament 0-14 zile Perioada de incubatie a variolei. Bolnavul nu are nici un simptom si nu poate transmite virusul. 2-3 zile Bolnavul are simptome asemanatoare gripei. Iritatiile apar mai intai pe fata si maini, apoi se extind pe trunchi. Iritatiile se tranforma in vezicule pline cu puroi, ce formeaza o crusta. 8-14 zile Crustele cad, semn ca boala dispare.