Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Organismul nostru este un angrenaj în care funcționează simultan o mulțime de sisteme, iar buna lor funcționare și sincronizare este un atu important în menținerea stării de sănătate”, opinează dr. Lisandra Damian. Dar să facem loc expunerii specialistei: „În realitatea socială actuală, mediul în care fiecare dintre noi trăim, sistemul endocrin este supus unor solicitări care depășesc deseori limitele. Burnoutul, stresul în context profesional, este una dintre afecțiunile asociate omului modern. Să ne cunoaștem și să cunoaștem cum acționează la nivel hormonal factorii de stres, pare să fie o condiție necesară a gestionării corecte a acestor factori”.
Un alt fel de stres
Începând din anii ’70, când a fost conturat pentru prima dată termenul de „burnout”, acest concept, care descrie o epuizare fizică, emoțională și mentală cauzată de stres excesiv și/sau prelungit, a fost mult studiat, în special în context profesional. Se vorbește foarte mult despre burnout, în special în domenii precum sănătatea, educația sau asistența socială. „Până nu demult - sesiza dr. Lisandra Damian -, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) considera burnout-ul sinonimul sindromului de stres cronic. Recent, OMS a modificat definiția burnout-ului ca fiind un sindrom ce rezultă din stres cronic la locul de muncă ce nu a fost corect gestionat. Totuși, se poate vorbi despre burnout și la alte categorii de persoane, precum atleții sau părinții copiilor cu boli cronice”.
Colecție de simptome
Mai exact? „Sindromul de burnout poate fi definit precum o colecție de simptome de epuizare cauzată de expunerea pe termen lung la orice situație care implică o activitate emoțională intensă. Deși nu este introdus oficial ca diagnostic de boală, sindromul de burnout este recunoscut drept o afecțiune larg răspândită ce poate avea un impact semnificativ asupra sănătății fizice și mentale a persoanelor, precum și asupra abilității acestora de a munci și funcționa. Simptomele asociate sindromului de burnout pentru care medicii sunt cel mai frecvent solicitați de către pacienți sunt oboseala cronică, tulburările de somn, modificări ale obiceiurilor alimentare (atât anorexie sau lipsa poftei de mâncare, cât și mâncatul compulsiv, în exces) și tulburări de memorie și concentrare, dar și depresie ori anxietate”.
Important: despre hormoni și rolul lor decisiv
Care ar fi principalii factori (condiționați) ai unei bune funcționări a organismului uman? Dr. Lisandra Damian e promptă: „Hormonii reprezintă o componentă esențială în reglarea răspunsului organismului la stres... Noțiunea de stres a fost descrisă pentru prima dată încă de la începutul secolului al XX-lea de Hans Selye, drept un factor cauzal al unui răspuns patologic al organismului. Printre fenomenele biologice descrise se enumeră diminuarea volumului glandelor suprarenale și a timusului”. Aprofundat (științific): „Principalele axe hormonale implicate în răspunsul endocrin la sindromul de burnout sunt axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HHS) și sistemul simpatic adreno-medular (SAM). Axa HHS este activată în condiții de stres, iar răspunsul la stres este reprezentat de producerea hormonului cortizol de la nivelul glandei suprarenale”.
După creșterea cortizolului, potopul!
Așa, și? „În mod normal, când stimulul (stresul) dispare, răspunsul acestei axe dispare, iar cantitatea de cortizol se întoarce la normal. În condiții de stres prelungit, însă, axa HHS se dereglează și duce la o producție crescută și continuă de cortizol. Excesul de cortizol în organism se traduce prin creșterea glicemiei și chiar diabet zaharat, creșterea țesutului adipos cu dispunere în special abdominală, creșterea tensiunii arteriale și a riscului de boli cardiovasculare, reducerea răspunsului imun și creșterea riscului de infecții, tulburări de somn, tulburări depresive și chiar psihoze”. O nebunie!
„Gardianul” nostru neobosit
Dar ce înseamnă, concret, aceste trei litere alăturate: SAM? „SAM este, în fapt, sistemul simpatic adreno-medular, parte a sistemului nervos vegetativ, componenta care dirijează întregul organism în mod independent de controlul conștient (autonom). Sistemul SAM pregătește organismul pentru a reacționa în condiții de stres acut, când se activează imediat răspunsul «luptă sau fugi» («fight or flight» response), prin eliberarea neuromediatorilor simpatici, adrenalina și noradrenalina, din medulara suprarenalei”. Când se produce, de regulă, această „eliberare”? Din nou dr. Lisandra Damian: „Această activare are loc, de exemplu, în timpul unui atac de panică și produce o creștere imediată a ratei metabolice, a frecvenței cardiace și respiratorii, a presiunii arteriale și a influxului de sânge în țesuturi precum mușchii. De aceea, în momente de panică sau stres intens survenit rapid, poate apărea o senzație de lipsă intensă de aer, bătăi intense ale inimii și chiar incapacitatea de mișcare”.
Cum acționează stresul la nivel hormonal
„În condiții de stres cronic - a detaliat dr. Lisandra Damian - este blocată axa hormonului de creștere. La copiii expuși unui stres prelungit, fie pe un fond de depresie cauzată de un mediu familial dizarmonic, fie pe un mediu școlar neprielnic, bazat pe o presiune academică sau socială excesivă, activarea continuă și prelungită a axei HHS duce la creșterea cantității de hormoni glucocorticoizi în circulație care determină atât blocarea directă a producerii de hormon de creștere de la nivelul glandei hipofize, cât și blocarea efectelor hormonului de creștere asupra țesuturilor țintă. Acest lucru poate afecta talia finală pe care o poate atinge un individ”. Tulburător!
Impotența, la pândă
„Stresul prelungit - a completat dr. Lisandra Damian - poate, de asemenea, să producă efecte negative asupra hormonilor sexuali. Activarea prelungită a axei HHS duce la inhibarea axei gonadale cu efecte diferite în funcție de vârsta și sexul individului. La copii stresul cronic poate cauza pubertate întârziată. La femei de vârstă reproductivă, consecințele sindromului de burnout pot varia de la tulburări de ciclu menstrual, lipsa libidoului, până la infertilitate. La femeile cu amenoree (lipsa menstruației) prelungită pe fondul sindromului de burnout, o consecință severă o reprezintă apariția osteoporozei caracterizată printr-o diminuarea a densității minerale osoase și risc crescut de fracturi”. Pe băieții „destabilizați” ce-i paște? „În cazul bărbaților, stresul cronic, prin activarea prelungită a axei HHS, poate duce la reducerea nivelului de testosteron, libido scăzut, chiar disfuncție erectilă, și reducerea nivelurilor de hormoni tropi hipofizari, cu infertilitate prin reducerea spermatogenezei și a calității spermei”. Nenorocire!
Cum putem gestiona, din perspectivă endocrină, burnoutul?
La final, câteva sfaturi: „Pentru reducerea efectelor negative ale burnout-ului - opinează dr. Lisandra Damian - este important un management corect al stresului și controlul echilibrului hormonal al organismului”. Mai limpede? „Este important, în primul rând, să avem un stil de viață bine organizat, cu o gestionare corectă a timpului, respectarea unui orar de somn sănătos, cu evitarea ecranelor înainte de culcare, o alimentație sănătoasă, exerciții fizice regulate și identificarea de tehnici individualizate de management al stresului precum practicarea unui hobby, meditație sau chiar psihoterapie”. Asta-i tot (treceți, vă rog, peste ironia mirării)? „În plus, uneori este necesară intervenția medicului endocrinolog pentru restabilirea balanței hormonale care poate, la rândul său, să reducă povara simptomelor sindromului de burnout”.
Excesul de cortizol în organism se traduce prin creșterea glicemiei și chiar diabet zaharat, creșterea țesutului adipos cu dispunere în special abdominală”, dr. Lisandra Damian
Sindromul de burnout poate fi definit precum o colecție de simptome de epuizare cauzată de expunerea pe termen lung la orice situație care implică o activitate emoțională intensă”, dr. Lisandra Damian
În momente de panică sau stres intens survenit rapid, poate apărea o senzație de lipsă intensă de aer, bătăi intense ale inimii și chiar incapacitatea de mișcare”, dr. Lisandra Damian
La femei de vârstă reproductivă, consecințele sindromului de burnout pot varia de la tulburări de ciclu menstrual, lipsa libidoului, până la infertilitate”, dr. Lisandra Damian
În cazul bărbaților, stresul cronic poate duce la reducerea nivelului de testosteron, libido scăzut, chiar disfuncție erectilă”, dr. Lisandra Damian
