Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru inovatori, gândirea lor productivă are ca rezultat rezolvarea creativă a problemelor și au un mare succes. Cu toate acestea, rumegatorii (de exemplu, oamenii care petrec o oră reluând o interacțiune negativă pe care au avut-o la locul de muncă) se confruntă cu o recuperare slabă după muncă și blocare.
Supragânditorii și inovatorii
Supragânditorii au multe din aceleași puncte forte inerente ale inovatorilor. Dacă obișnuiești să-ți faci griji frecvent, este posibil să fii mai aproape de granița dintre ordine și haos, mizerie și măreție decât crezi. Câteva ajustări în modul în care abordezi gândirea repetitivă ar putea fi tot ce ai nevoie.
Punctele forte ale supragânditorilor
1. Disponibilitatea de a depune efort cognitiv. Supragânditorii nu recunosc întotdeauna că alți oameni sunt mult mai puțin dispuși să depună efort cognitiv decât ei. În mod inerent, acesta este un punct forte. Oamenii nu au idei productive fără să depună eforturi pentru a face acest lucru. De exemplu, cei mai creativi oameni petrec mult timp încercând în mod deliberat să fie creativi.
Interesant este că cercetările recente au arătat o legătură între dorința de a depune efort cognitiv șio anxietate mai mare. Îngrijorarea fără sfârșit necesită mult efort.
2. Dorința de a revizui subiecte în mod repetat pe perioade lungi. Supragânditorii reiau în mod repetat evenimentele și experiențele într-un mod negativ. De asemenea, inovatorii își revizuiesc și se luptă cu ideile lor.
Inovatorii știu că ideile grozave sunt rareori concepute și formate complet într-o singură lovitură. Oamenii creativi își revizuiesc ideile neterminate în mod repetat, uneori de-a lungul lunilor sau ani de zile, pe măsură ce experiențele lor declanșează mai multe conexiuni. Gândirea productivă apare adesea ca un puzzle. În primul rând, există doar câteva piese în locurile corecte, iar imaginea de ansamblu este neclară. Pe măsură ce mai multe piese de puzzle sunt introduse, imaginea generală se dezvăluie.
Este posibil ca inovatorul să nu aibă instrumentele potrivite pentru a-și rezolva problema inițială. În mod inerent, a fi dispus să revizuiești subiecte este un punct forte. Dacă ruminezi sau ăți faci griji frecvent, sfaturile de la sfârșitul postării te vor ajuta să revizuiești subiectele mai productiv, folosind modele derivate din cercetările privind inovarea.
Citește pe Antena3.ro
3. Dorința de a contempla experiențele în afara contextului. Învățarea productivă necesită transfer de cunoștințe: învățarea unui principiu într-un context și utilizarea lui în altul.
Nu ne aprofundăm învățarea dacă nu luăm în considerare ceea ce am învățat în afara contextului în care l-am învățat. De exemplu, dacă urmăriești o prelegere online, pentru o învățare optimă, conceptele din aceasta ar trebui să apară în minte mai târziu în acea zi, în acea săptămână sau în acel an.
Încorporat în conceptul de ruminare este faptul că persoana contemplă experiențe în afara contextului în care au avut loc. Dacă te gândești de ce un coleg a fost neprietenos cu tine la câteva ore după ce s-a întâmplat, asta faci. Versiunile productive și neproductive, inspiratoare și mizerabile ale acestui tipar de gândire sunt strâns legate.
4. Dorința de a nu te grăbi spre închiderea cognitivă. Închiderea cognitivă este grăbirea de a trage o concluzie sau de a decide un curs de acțiune. De exemplu, mergi cu prima idee, fără să te mai gândești la ea.
Oamenii rezolvă probleme mai eficient atunci când iau în considerare mai multe moduri de a face ceva.
Ar fi la fel de simplu ca să iei în considerare trei potențiale linii de subiect pentru un e-mail important sau, chiar mai bine, să generezi cinci versiuni. Persoana care ia în considerare mai multe opțiuni înainte de a se decide asupra uneia va avea tendința de a ajunge la un produs mai bun.
Sperăm că este destul de evident cum un supragânditor poate canaliza în mod selectiv dorința de a continua să se gândească la idei noi dincolo de prima strigare. Cheia este să aplici acest efort la problemele importante. Etichetează mai multe decizii ca neimportante și decide rapid. Etichetează alte decizii ca fiind importante și alege mai multe opțiuni înainte de a decide.
5. Observarea de sine. Gânditorii neproductivi se angajează adesea într-o mulțime de gânduri autoreferențiale. Există versiuni utile și inutile ale acestui lucru, iar cele două tipuri sunt mai apropiate decât crezi.
De exemplu, pentru a canaliza în mod productiv gândirea autoreferențială, ai putea observa când, unde, cu cine etc. îți vin idei bune, astfel încât să poți face inginerie inversă mai des a acestor condiții.
Fără experimentare, ideile rămân netestate; prin acțiune vedem dacă gândirea noastră duce la rezultate semnificative, notează psychologytoday.com.
