Capcanele „multitasking-ului”: 4 consecințe care ne afectează creierul

„Ne folosim telefoanele atât de firesc, încât nici nu mai sesizăm faptul că verificarea mesajelor în timp ce lucrăm la altceva ține de multitasking. Și asta este o problemă! Simplul fapt de a avea telefonul lângă tine și de a primi mesaje la fiecare zece minute, în timp ce încerci să lucrezi, este în sine o formă de comutare a atenției, iar efectele se fac simțite imediat”, susține Johann Hari, autorul unei cărți revelatoare: „Hoții de atenție. De ce nu te poți concentra” (Editura Trei, colecția „Psihologia pentru toți”, 2022). Dar ce înseamnă, de fapt, multitasking? Termenul a fost inițial (în anii ’60) asociat primelor calculatoare inventate, care aveau mai mult de un procesor și care, într-adevăr, îndeplineau mai multe sarcini în același timp. Ulterior a fost introdus și folosit pentru a descrie un stil de lucru al oamenilor, într-o nevoie crescută de a menține performanța și de a face față sarcinilor de serviciu. În același timp cu gestionarea numeroaselor surse de informații și comunicare digitală  - e-mail, mesaje din diferite aplicații sau rețele sociale.

Oamenii refuză să accepte limitările fiziologiei

În mod concret însă, apreciază specialiștii, acest lucru nu doar că nu se întâmplă de fapt, dar consecințele pe termen scurt, mediu și lung sunt exact opusul a ceea ce oamenii cred că rezolvă într-un timp mai scurt sau într-un mod în care se adaptează la tehnologie. Intervievat de jurnalistul Johann Hari pe tema atenției, cercetătorul Earl Miller, recompensat cu cele mai prestigioase premii mondiale în Neuroștiințe, afirma că oamenii și-au construit mai degrabă un pattern cognitiv greșit, în care se străduiesc să funcționeze mental și emoțional. În loc să înțeleagă și să accepte limitările fiziologiei și să se adapteze acestora, preferă acest mediu nociv și iluziile multitaskingului. „Creierul nostru poate să producă, în plan conștient, unu sau două gânduri în același timp. Atât. (...) În loc să acceptăm acest fapt, am inventat un mit conform căruia am fi capabili să ne gândim la trei, patru, zece lucruri în același timp”, opina Earl Miller, profesor de Neuroștiințe la departamentul „Brain and Cognitive Sciences”, Massachusetts Institute of Technology (MIT).

Costul jongleriilor cognitive

„În realitate - mai avertiza profesorul Earl Miller -, mintea noastră nu face decât să jongleze cu noțiunile, în creier se produce o continuă alternare și reconfigurare de la o activitate la alta, iar asta vine cu un cost”. Această abordare a fluxului neîncetat de informații, prin întreruperi constante, contribuie nu doar la un nivel sporit de stres zilnic, cu efecte asupra bunăstării mentale, emoționale și fizice, dar și la alte patru consecințe negative, de care oamenii sunt mai puțin conștienți. Dar să aprofundăm aceste consecințe!

1. Comutarea frecventă a atenției duce la scăderea IQ-ului

„Dacă îți verifici des mesajele în timp ce lucrezi, nu pierzi doar timpul pe care îl aloci acestora, ci și timpul de care ai nevoie pentru a te reconecta la ce făceai anterior, care poate fi mult mai lung”, precizează Johann Hari, explicând de ce aceasta nu e doar o simplă distragere, cum ar putea fi percepută inițial, ci pierderea unui timp mai îndelungat. În plus, cercetările arată că în timpul acestui proces scade și coeficientul de inteligență. Un studiu realizat de Hewlett-Packard a analizat IQ-ul unor angajați în două situații: prima, când aceștia lucrau neîntrerupt. A doua, când primeau în același timp e-mailuri și telefoane. Studiul a demonstrat că „distragerea cauzată de tehnologie” a generat, în medie, o scădere cu 10 puncte procentuale a IQ-ului. Alte studii au demonstrat o scădere și mai dramatică a performanței. O cercetare realizată de Laboratorul pentru interacțiunea om-computer a Universității Carnegie Mellon a desfășurat un experiment cu 136 de studenți. O parte a avut telefoanele deschise și a primit mesaje la intervale neregulate în timpul unui test, cealaltă parte a susținut testarea fără întreruperi. Prima categorie a înregistrat o scădere a performanței cu 20%, sau chiar 30%, potrivit altor studii. Tulburător, nu?

2. „Efectul de gafă”

„Creierul este predispus la greșeli” - opinează Earl Miller -, iar alternarea între activități poate duce la erori care nu s-ar fi întâmplat dacă atenția era concentrată pe finalizarea unei singure sarcini. „Când sari de la o activitate la alta, creierul tău trebuie să deruleze un pic înapoi pentru a vedea unde a rămas și a-și relua activitatea. (...) Iar gândirea devine mai superficială, pentru că petreci mult timp corectând erori și verificând unde ai rămas”.

3. Secătuirea creativității

„Creativitatea se dezvoltă și crește din noi conexiuni neuronale pe care creierul le face pe baza a ceea ce oamenii au văzut, auzit și învățat. Acest proces are loc la nivel inconștient, atunci când creierul are suficient timp să proceseze și să genereze noi idei sau să asocieze gânduri care la prima vedere nu ar avea cum să fie conectate între ele”,  mai puncta savantul Earl Miller. „Dacă o bună parte din timpul necesar creierului pentru procesare este petrecut în activități de reconectare și corectare a greșelilor, pur și simplu acesta are mai puține șanse de a realiza legături asociative noi și de a avea idei cu adevărat originale și creative. Iar uneori apar blocaje în care oamenii nu mai pot identifica nici cele mai simple soluții de rezolvare de probleme”, constata profesorul Earl Miller.

4. „Efectul de slăbire a memoriei”

Un alt studiu, realizat de UCLA (University of California, Los Angeles), a demonstrat că subiecții experimentului de a lucra la două sarcini în același timp nu și-au mai amintit la fel de bine ce au făcut, comparativ cu cei care au desfășurat o singură sarcină. „Acest efect de slăbire a memoriei se produce pentru că e nevoie de un spațiu mental și o energie psihică pentru a converti experiențele în amintiri”, au stabilit cercetătorii din Orașul Îngerilor.

Motto-ul erei tehnologiei: „Am încercat să trăiesc, dar am fost distras”

Johann Hari a decis să scrie studiul „Hoții de atenție. De ce nu te poți concentra” în urma unei experiențe personale, bineînțeles: „Pe când priveam cum fulgii se topeau ușor în aburul cald, mi-am dat seama că sunt înconjurat de oameni care manevrau selfie stick-uri. Își puseseră telefoanele în carcase impermeabile și fotografiau și postau frenetic. Câțiva dintre ei transmiteau în direct pe Instagram. M-am întrebat atunci dacă motto-ul erei noastre nu cumva ar trebui să fie: «Am încercat să trăiesc, dar am fost distras». Gândul ăsta mi-a fost întrerupt de un neamț zgomotos, care arăta ca un influencer, ce urla în camera telefonului: «Sunt aici, la Laguna Albastră, trăind cea mai bună versiune a vieții mele!»”. Halal versiune, bre...

Societatea noastră, în câteva tușe

„Un lucru îmi este foarte clar - conchidea Johann Hari. Dacă noi continuăm să fim o societate de oameni care dorm extrem de puțin și care muncesc excesiv, care schimbă activitățile la fiecare trei minute, care sunt urmăriți și monitorizați de rețelele de socializare, proiectate să ne identifice și să ne manipuleze slăbiciunile (pentru a ne determina să derulăm fluxurile de actualizări la nesfârșit), care sunt atât de stresați încât devin hipervigilenți, care consumă alimente ce determină creșteri bruște și apoi prăbușiri ale energiei, care respiră zilnic un amestec chimic de toxine ce inflamează creierul  - atunci, da, vom continua să fim o societate cu serioase probleme de atenție”.

Termenul multitasking a fost inițial (în anii ’60) asociat primelor calculatoare inventate, care aveau mai mult de un procesor și îndeplineau mai multe sarcini în același timp

„Creierul nostru poate să producă, în plan conștient, unu sau două gânduri în același timp. Atât”, Earl Miller, profesor de Neuroștiințe la Massachusetts Institute of Technology (MIT)

„Creativitatea se dezvoltă și crește din noi conexiuni neuronale pe care creierul le face pe baza a ceea ce oamenii au văzut, auzit și învățat”, Earl Miller, profesor de Neuroștiințe la Massachusetts Institute of Technology (MIT)

Efectul de slăbire a memoriei se produce pentru că e nevoie de un spațiu mental și o energie psihică pentru a converti experiențele în amintiri

„Creierul este predispus la greșeli, iar alternarea activităților poate duce la erori care nu s-ar fi întâmplat dacă atenția era concentrată pe finalizarea unei singure sarcini”, Earl Miller, profesor de Neuroștiințe la Massachusetts Institute of Technology (MIT)