Cardiopatia ischemică (I)

Aproximativ 10% din populaţia României suferă de cardiopatie ischemică în diverse forme anatomice, precizează medicul Sebastian Diaconescu, specialist recuperare la Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie din Bucureşti. Din acest motiv, specialistul consultat de Jurnalul de sănătate descrie simptomele care marchează debutul acestei afecţiuni, astfel încât suferinzii să ajungă la medic într-un stadiu incipient al bolii.

Cardiopatia ischemică (CI) reuneşte un grup de afecţiuni care au în comun o suferinţă cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard şi necesităţile acestui organ.Termenul de cardiopatie ischemică este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemică sau cu cel de boală coronară. Cardiopatia ischemică este definită ca o tulburare miocardică cauzată de un dezechilibru între fluxul sanguin coronarian şi necesităţile miocardice, produs prin modificări în circulaţia coronariană.
Afecţiunea poate avea cauze organice (în majoritatea cazurilor, ateroscleroză), funcţionale (spasm coronar) sau mixte. În grupul mare al CI sunt incluse condiţiile acute (accesul de angină pectorală, angina instabilă, infarctul miocardic acut) sau condiţii cro­nice (angina pectorală cronică, infarctul miocardic vechi, cardiomiopatia ischemică).

Cardiopatia ischemică poate fi clasificată în mai multe forme, în funcţie de severitatea afecţiunii:
1. Angina stabilă
2. Angina instabilă
3. Infarctul miocardic.
Fiecare din cele trei forme are simptome specifice, după cum urmează:

Angina stabilă
Cel mai important sim­ptom este durerea în piept provocată de efort. Această durere dispare dacă efortul este oprit sau dacă se admi­nistrează urgent un medicament (nitroglicerina). Du­rerea este localizată pe linia mediană a sternului (retro­sternal). Medicii avertizează că durerea se poate localiza şi în alte zone, fapt ce poate cauza confuzii în ceea ce priveşte cauza lor. Astfel, un pacient care suferă de angină stabilă se poate plânge de dureri la nivelul epigastrului (porţiunea superioară a abdomenului), fapt ce îl determină pe bolnav să se gândească la o suferinţă gastrică. De asemenea, durerile se pot poziţiona în maxilar, caz în care sunt confundate cu durerile de dinţi.

Angina instabilă
Se caracterizează prin modificarea caracteristicilor durerii. De această dată, durerea apare la efort mai mic sau chiar în repaus, este mai intensă, mai frecventă şi durează mai mult. De aceea, specialiştii consideră că angina instabilă reprezintă o agravare a bolii coronariene.

Infarctul miocardic
Cea mai gravă formă de cardiopatie ischemică şi care se poate solda chiar cu decesul pacientului este infarctul miocardic. Această condiţie este cauzată de ocluzia unei artere coronare, fapt ce are drept consecinţă neirigarea cu sânge a miocardului care se necrozează.
Un pacient cu infarct miocardic se plânge de durere atroce, retrosternală, cu durată prelungită. Durerea nu cedează la nitroglicerină!
Pot apărea şi alte simptome, care arată o severitate crescută a afecţiunii: sufocare (dispnee), hipotensiune, pierderea cunoş­tin­ţei, tulburări de ritm (palpitaţii) sau chiar moartea subită.

Una dintre recomandările adresate pacienţilor cu cardiopatie ischemică este să efectueze frecvent exerciţii fizice. Astfel, împreună cu profesorul Eugen Caracaş (foto), kinetote­rapeut principal la Institutul Naţional de Medicină Fizică, Recuperare şi Balneoclimatologie Bucureşti, medicul propune o serie de exerciţii care au rolul de a reduce ritmul cardiac şi, implicit, consumul miocardic de oxigen.