Despre orez, bob cu bob

Cu spice gratioase, inclinate in semn de umilinta si de ofranda adusa omului, cu o eleganta si o frumusete discrete si cu o personalitate fascinanta – fiind intre graminee singura capabila sa creasca in apa – orezul impresioneaza, inainte de toate, prin capacitatea extraordinara de a oferi hrana de fiecare zi unei mari parti din populatia globului.

Cel putin doua miliarde de oameni depind astazi de orez, care constituie elementul esential al meselor zilnice. Dar ceea ce conteaza mai mult este faptul ca orezul e un aliment complet, capabil sa dea putere corpului si sa curete tesuturile in profunzime.

Este o cereala cu mari virtuti terapeutice, relevate inca din Antichitate. Se digera usor si dezintoxica organismul, are o va­loare nutritiva exceptionala, contine aminoacizi, in special lizine, intr-o proportie armonioasa si echilibrata. Este, totodata, bogat in siliciu, unul dintre mineralele rare in alte alimente, dar indispensabil omului, caci are proprietatea de a fixa calciul si magneziul in organism. Astfel, orezul contribuie la combaterea degenerescentelor arterelor, pe care le pastreaza suple. In cazul unor maladii grave, se recomanda sustinerea vitalitatii unei persoane adaugand in alimentatie crema de orez.

In mod obisnuit, noi alegem intre orezul cu bob rotund, cu bob lung sau cel glutinos, cu bob marunt. In Europa se cultiva relativ putine specii de orez, indeosebi in Italia si Spania, chiar si in Romania, pe o suprafata redusa. Insa in India sau in China, tari recunoscute pentru cultura de orez, exista mii de varietati distincte, prin culoare, forma, consistenta. Incercand diferite tipuri de orez, putem distinge savori diferite, subtile, de la gustul dulceag al orezului cu bob rotund la cel puternic, plin, al orezului cu bobul lung. Orezul glutinos este ideal pentru hrana copiilor si pentru prepararea deserturilor, dar se recomanda, de asemenea, mamelor care alapteaza, pentru ca induce cresterea lactatiei.

Fiert, prajit, la cuptor
Cei mai multi dintre noi credem ca nu e nici o scofala sa pregatesti un pilaf sau un orez cu lapte. Totusi, putini cunosc cu adevarat tehnicile corecte de preparare a lui. De multe ori observam ca mancarea iese ori prea apoasa, ori prea seaca, ori insuficient gatita. Pentru ca sa se constituie intr-o hrana completa, sanatoasa, el trebuie gatit "ca la carte". Bobul bine fiert, de exemplu, este cel care a "inflorit" putin, lasand sa i se vada miezul.

Va prezentam cateva metode de fierbere a orezului. Una dintre metodele de baza este urma­toarea: se spala orezul si se pune intr-o cratita cu apa rece (doua cani de apa la una de orez) si putina sare. Se aduce la fierbere incet, cu focul potrivit, dupa care se face flacara mica si se lasa aproximativ 50 de minute. O alta metoda este ca, dupa ce ati spalat orezul sa-l puneti intr-o cratita cu apa adusa deja la punctul de fierbere. Oala cu apa se trage de pe foc, se pune orezul si sarea, apoi se reasaza pe flacara pana incepe din nou sa fiarba, dupa care se micsoreaza flacara, se acopera vasul si se lasa sa fiarba 50 de minute. Cu focul mic, orezul fierbe pe indelete si absoarbe toata apa. Daca am folosi foc puternic (si apa mai multa), toate substantele nutritive s-ar "varsa" in apa care, partial, se evapora.

O alta modalitate de a prepara orezul – dandu-i astfel si un gust aparte – este sa-l prajim inainte de a-l fierbe. Ideal este sa fo­losim o tigaie care nu lasa sa se prinda mancarea, alt­minteri se pot pune cateva picaturi de ulei cat sa nu lase orezul sa adere la vasul in care gatim. Pentru aceasta metoda, ideal este orezul cu bob lung. Se spala, se usuca intr-o hartie absorbanta, dupa care se pune in tigaie, pe foc mic, amestecand continuu, in spirala pana cand boabele incep sa se coloreze usor si sa emane un miros placut. Se varsa intr-un alt vas cu apa calda, putin sarata (o cana si o treime de apa la o cana de orez). Se acopera si se fierbe la foc mic 35 de minute.

In fine, a patra metoda simpla este cea de preparare la cuptor. Orezul se spala si se lasa cu apa (doua cani la o cana de orez), intr-un vas acoperit, peste noapte, ca sa se umfle. A doua zi dimineata se adauga sare, se pune intr-o cratita si se da la foc mic, la cuptor, pentru 45 de minute. Mancarea trebuie sa iasa foarte cremoasa.

De la aceste retete de baza pornind, adaugand alte ingrediente – legume, carne, grasimi (uleiuri vegetale, unt) – verdeturi si condimente, peste, fructe de mare, lapte, branzeturi sau fructe, putem obtine mii de retete delicioase.