Medicamente în loc de alimente pe masă

Marile greşeli de abordare a alimentului ne pot duce la o inepţie, aceea ca în loc de alimente să avem pe masa noastră medicamente pentru a preveni boala şi pentru a avea o calitate deosebită şi o longevitate a vieţii, susţine directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), Gheorghe Mencinico­p­schi, citat de Mediafax.

Instituţiile europene au decis cu câţiva ani în urmă să instaureze un cadru reglementar (Regulamentul CE 1924/2006), care să impună criterii riguroase de analiză şi decizie în privinţa comunicării către consumatori a beneficiilor nutriţionale şi pentru sănătate ale alimentelor. Gheorghe Mencinicopschi afirmă că spiritul Regulamentului european este bun, dar că sunt ignorate aspecte fundamentale, printre care diferenţa dintre alimente şi medicamente.  

Directorul ICA spune că marea problemă este aceea a evaluării profilului nutriţional al alimentului, deoarece un aliment nu este sănătos dacă nu este şi hrănitor. În legislaţie se folosesc aceleaşi principii de evaluare a alimentului ca şi acelea din cazul medicamentelor chimice de sinteză, dar alimentul nu este o substanţă chimic pură.

Deosebirile dintre medicamente şi alimente sunt evidente. Astfel, alimentele se adresează populaţiei generale, în timp ce medicamentele se adresează doar unui număr limitat de oameni care suferă de o anumită maladie. Alimentul are menirea să hrănească organismul şi să-l menţină viu şi sănătos, în timp ce medicamentul combate un simptom sau o boală.


RUTE OCOLITOARE
Pe de altă parte, plantele sunt subiectul unor aprige discuţii. "Evident, nu există studii clinice conforme cu protocoalele din domeniul farmaceutic pentru usturoi sau varză. Ba chiar nici pentru apă. Şi totuşi oricine ştie, iar medicii ne tot repetă că trebuie să consumăm zilnic legume, fructe, apă, ca să ne menţinem sănătoşi.

Cum rezolvă EFSA (n.r. - Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară) paradoxul? Pe o «rută ocolitoare», de exemplu: «fructul (să zicem kiwi) este o sursă de vitamina C. Vi­tamina C este necesară pentru buna funcţionare a sistemului imunitar». Totuşi, nu putem spune direct «kiwi contribuie la buna funcţionare a sistemului imunitar». Aceasta su­gerează şi că orice aliment care e sursă de vitamină C are acelaşi beneficiu, lucru complet inexact. În alimente, interacţiunile dintre constituenţi pot favoriza sau altera biodisponibilitatea, adică potenţa, sau anula beneficiul", explică Mencinicopschi.


RECOMANDATE DE EXPERIENŢA ISTORICĂ
Numeroase alimente sunt recomandate ca prevenţie sau remedii pentru anumite boli sau tulburări, aici încadrându-se plante medicinale, fructe, iaurt. "Şi totuşi cine hotărăşte dacă un aliment are sau nu beneficii pentru sănătate? Un răspuns este experienţa istorică. Transmisă pe firul generaţiilor, experienţa istorică pune în lumină multe alimente ale căror virtuţi «medicinale» sunt şi în prezent recunoscute, chiar dacă nu întotdeauna explicate de ştiinţă.

Oricine cunoaşte usturoiul ca antimicrobian, dar nimeni nu a făcut sau publicat studii clinice făcute cu usturoi. Faptul că populaţiile nordice, a căror alimentaţie era bazată pe peşte de apă rece, erau mai puţin afectate de boli cardiovasculare a fost explicat relativ recent, prin conţi­nutul ridicat de acizi graşi omega 3 şi omega 6. Iar longevitatea excepţională a bulgarilor de la munte a fost explicată la începutul secolului al XX-lea de Metchnikov, prin consumul zilnic de iaurt. Metchnikov a dobândit Premiul Nobel pentru Medicină ca recunoaştere internaţională a valorii şi importanţei cercetărilor sale despre imunitate", mai spune directorul ICA. Există alimente tradiţionale a căror compoziţie nu a fost lămurită nici până în prezent cum sunt mierea, polenul şi multe substanţe active din plantele medicinale.