Versurile dau tonul violenţei

S-a insistat poate prea mult asupra faptului că rockul ne face violenţi. Şi s-a mai accentuat ideea că între muzică şi personalitate există o legătură. Dar specialiştii ne cer să numărăm până la zece înainte de a formula concluzii definitive. Numeroşi cercetători au analizat posibila corelaţie dintre agresivitate şi preferinţele muzicale. Iar concluziile lor sunt de-a dreptul surprinzătoare. Aşadar, ciuliţi urechile?

CURENTUL ŞI PERSONALITATEA
Rock, rap sau tehno. Sunt genuri muzicale care nu s-au bucurat întotdeauna de o presă bună. În numeroase articole, autorii au acuzat aceste genuri muzicale că au partea lor de contribuţie la epidemie de violenţă înregistrată în rândul tinerilor. Dar nu numai presa, ci şi studii prestigioase susţin că aceste curente muzicale sunt de natură să incite la violenţă. Ultimul exemplu citat este masacrul de la liceul din Colombine (SUA): cei doi ucigaşi erau fani ai lui Marilyn Manson...

Totuşi, este foarte greu să demonstrezi legăturile dintre violenţă, ritmuri ciudate şi instrumente şi mai ciudate.
Dar un lucru este cert: efectele devastatoare ale decibelilor printre adolescenţi. Aşa se explică creşterea problemelor de auz la tineri.

Dar să revenim la muzică. În august 2003, un amplu studiu efectuat în Statele Unite a încercat să stabilească în ce măsură există o legătură între preferinţele muzicale şi personalitate. Cercetătorii au examinat comportamentele a peste 3.500 de studenţi şi apoi le-au asociat cu gusturile lor muzicale. Primul rezultat: potrivit autorilor studiului, se pot clasifica preferinţele muzicale ale subiecţilor în patru grupe.

Trebuie să observăm că aceste studii nu ne indică în ce măsură personalitatea este cea care dictează alegerea unui gen sau altul de muzică sau în ce măsură preferinţele noastre muzicale sunt influenţate de personalitate. Totuşi, autorii studiului au trasat câteva concluzii.

O parte dintre subiecţi are tendinţa de a alege un gen muzical în funcţie de starea lor de spirit sau de activitatea pe care o derulează.
O altă parte dintre subiecţi, în special adolescenţi, este atrasă mai curând de muzică întocmai cum noi toţi suntem atraşi de o vitrină: ca o altă modalitate - printre altele - de a etala celor din anturaj o imagine.

GREUTATEA CUVINTELOR
Într-un fel, studiile au stabilit un lucru esenţial: problema nu o reprezintă muzica. Ci mai degrabă versurile ar putea fi la originea tulburărilor de comportament. Un alt studiu american de dimensiuni considerabile lansează ideea că mai cu seamă textele, conţinând mesaje violente, trebuie blamate, şi nu muzica. Aceste mesaje agresive pot să ducă la exacerbarea sentimentelor negative şi, de asemenea, pot să favorizeze comportamente violente.

Trebuie reţinut că autorii studiului nu au descoperit tendinţe agresive sau nevrotice la persoanele pasionate de genurile rock sau rap. Potrivit cercetătorilor, cuvintele pot influenţa deciziv viziunea auditorului - în special al celui tânăr - asupra societăţii. De altfel, unele studii au demonstrat că, după ce au ascultat refrene pe versuri cu mesaje agresive, ascultătorii chiar manifestau tulburări de comportament. Cercetătorii au mai stabilit că textele care incită la agresivitate într-o notă ironic-comică reuşesc să declanşeze mult mai rapid asemenea comportamente periculoase.

Însă aceiaşi cercetători s-au abţinut de a prelungi influenţa unor versuri cu mesaj agresiv pe termen lung. Aşadar, nu notele muzicale ci mai cu seamă cuvintele dau tonul comportamentului nostru.

DECIBELII ŞI DROGURILE
În august 2002, o cercetare efectuată la Universitatea Cambridge a fost criticată de purtătorul de cuvânt al ministerului britanic al Internelor. Cercetarea, coordonată de doctorul Jenny Morton, a fost realizată pe un lot de 238 de cobai, formând două grupe. O grupă a primit amfetamine, cealaltă apă sărată.

Rozătoarele au fost puse apoi în situaţia de a asculta fie concertul în La minor de Johann Sebastian Bach, fie câteva titluri ale grupului tehno Prodigy, la un nivel sonor de 95 de decibeli, sau cu sonorul la maximum, muzică pop. În grupa cobailor drogaţi, şapte au sucombat la tehno şi patru la muzica clasică. Tulburări la nivel cerebral au fost evidenţiate prin repetarea unor mişcări anormale. În grupa "apă sărată", somnul s-a dovedit cel mai bun medicament contra muzicii date la maximum. Astfel, cercetătorii au ajuns la concluzia că muzica difuzată la maximum sporeşte efectele toxice ale drogurilor.

Tipul de muzică :Meditativşi profund - Clasică, jazz, blues, folk
Personalitate: Deschis la experienţe noi, inteligent, cu tendinţe politic liberale

Tipul de muzică :Puternic şi rebel - Rock, rock alternativ, heavy-metal
Personalitate: Curios, inteligent, activi d.p.v. fizic, fără afinităţi politice

Tipul de muzică: Entuziast şi convenţional - Pop, country, muzică religioasă, muzică de filme
Personalitate: Extravertit, seducător, cu tendinţe politice conserva toare, prea puţin curios

Tipul de muzică: Energic şi mobil - Rap, soul, funk, dance
Personalitate: Agreabil, extravertit şi deschis d.p.v. social, mai curând lipsit de autoritate