Video. Jurnalul de economie. Un apel disperat la ajutorul guvernului

Industria ospitalității a iesit în stradă din disperare. Guvernul nu ajută la salvarea locurilor de muncă și ale afacerilor din turism. O întreagă ramură economică -industria HORECA - a ajuns la capătul puterilor, operatorii nu văd posibilități de ieșire din acest coșmar, iar angajații sunt măcinați de temeri, neliniști privind locul lor de muncă.

Despre scrisoarea deschisă trimisă către premierul Ludovic Orban de către reprezentanții industriei Horeca discutăm la Jurnalul de Economie cu Daniel Apostol și invitatul său, Călin ILE – Președinte Federația Industriei Hoteliere din Romania.

Scrisoarea integrală trimisă către premierul Ludovic Orban de către reprezentanții industriei HORECA: 

București, 21 august 2020    

Scrisoare deschisa adresata Domnului Ludovic Orban – Prim- Ministru Romanie

Citește pe Antena3.ro

Ucraina a atacat pentru prima oară Rusia cu rachete ATACMS. Reacția Moscovei

Domnule Prim Ministru

Industria ospitalității a iesit în stradă din disperare

Așa zisul sprijin oferit de statul român special pentru sectorul turism nu ajută la salvarea locurilor de muncă și ale afacerilor din turism și asta pentru că de fapt el nu există!!!

Ziua de 19 august a fost una marcantă pentru industria ospitalității din Romania. Faptul că o întreagă ramură economică a ajuns la limită și a iesit în stradă manifestând reprezintă un moment de cotitură în dialogul dintre patronatele din turism și autorități. Industria horeca a ajuns la capătul puterilor, operatorii nu văd posibilități de ieșire din acest coșmar, iar angajații sunt măcinați de temeri, neliniști privind locul lor de muncă (vorbim despre cei care mai sunt încă angajați deoarece cca 40% din ei au plecat deja în alte părți sau pur și simplu sunt în șomaj).

Toate acestea vin însă în ciuda unei percepții, induse insistent de autoritățile române, că cei din HORECA ar fi fost puternic susținuți de stat în aceste momente dificile. Însăși Președintele României a afirmat public faptul că guvernul a susținut prin mai multe măsuri industria și că va fi nevoit să o mai facă prin alte compensări fără însă a ridica restricțiile până la momentul diminuării efectelor pandemice în țară. Despre opinia publică ce să mai spunem, percepția generală este că industria noastră a cerut și a fost ajutată serios de către  autorități, lucru care ar trebui să ne facă mai puțin vocali și să fim ceva mai liniștiți până trece pandemia. Pandemie de care multi ne acuza, spunand ca HORECA este vinovată de cresterea cazurilor din ultima perioada, uitand faptul ca nu exista nicio dovada in acest sens, nici macar autoritatile medicale neputand sustine cu cifre, documente sau statistici ideea ca vinovatul de serviciu pentru al doilea val de infestari ar fi turismul.

Dați-ne voie să facem un scurt rezumat al măsurilor de sprijin luate de autorități care au avut efecte si in domeniul HORECA și decideți dumneavoastră dacă aceste măsuri ar trebui să multumească sau nu sectorul nostru. Să vedem dacă a existat sau nu acest mult vehiculat sprijin.

Înainte însa merită menționat faptul, recunoscut unanim de altfel, că industria noastră este cea mai afectată de pandemie, afacerile scăzând în medie cu cca 70% la nivel național.

CE A FOST? – ANTREUL

1. Anularea impozitului specific pe perioada stării de urgență și pe o perioadă de 90 de zile după încetarea stării de urgență.

• În definiția impozitului specific este stipulat faptul că plata impozitului specific se face doar pentru perioada în care unitatea activează (începand cu semestrul următor modificărilor datorate începerii/încetării unei activități corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de lege sau modificărilor suprafețelor aferente desfășurării fiecărei activități, în mod corespunzător, se recalculează impozitul specific aferent perioadei rămase din an/perioadei din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat, prin împărțirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice și înmulțirea cu numărul de zile aferent perioadei rămase din an pentru care contribuabilul a existat.)
• Practic, prin anularea impozitului specific s-a simplificat procesul prin care operatorii din turism obțineau această anulare. Nu am mai fost nevoiți să suspendăm activitatea pentru restaurant sau să reducem suprafețele cu care activam, ceea ce însemnă o imensă birocrație, statul luând măsura de anulare parțială a impozitului specific
• Dacă vorbim de sumele în cauză, știm ca anual industria contribuie cu cca 42 de milioane euro ca impozit specific deci prin măsurile statului a fost redusă suma de cca 21 milioane euro adică cca 790 euro de firmă dacă împărțim la cele 26566 companii care activează în domeniul hoteluri și restaurante în România. Seminificativ, nu?

2. Măsura susținerii șomajului tehnic pe perioada stării de urgență

Această măsură a fost apreciată și îmbrățișată de operatorii din turism în proporție de peste 90% dar trebuie să recunoaștem că NU este o măsură dedicată special nouă ci este o măsură generală aplicabilă în întreaga economie. Așadar, în acest context, oare e corect să se aplice aceeași măsură pentru o industrie care cade în proporție de 70% la fel ca pentru una care înregistrează un recul de 20%? Înțelegem că și alte industrii au nevoie de susținere, este firesc în aceste momente și suntem solidari cu ei, dar, vrem să precizăm, că nici această măsură nu a fost ceva special pentru sectorul nostru.

3. Susținerea forței de muncă cu acoperirea costurilor salariale în procent 41,5%

O altă măsură cu caracter general, și ea bună în esență, dar cu anumite probleme de aplicabilitate pentru domeniul HORECA, cum ar fi:

• Nu s-a permis mixarea soluțiilor, adică pentru cei din restaurante cu restricții de operare să mergem pe somaj tehnic și pentru cei angajați în hoteluri să mergem pe suport de 41,5%
• Sumele s-au încasat extrem de greu, plățile nu se fac în termenele prevăzute de lege;
• Nu există mecanism de compensare a celor 41,5% cu alte sume de încasat de la stat, mai ales în condițiile în care plata sumelor de încasat din TVA sau din concedii medicale încă este asteptată de mulți operatori;
• Solicitarea ca plata tuturor impozitelor să fie la zi pentru a folosi această facilitate, face ca sprijinul oferit de amnistia fiscală să fie imposibil dacă dorim susținerea acestor 41,5%

4. Program de lucru redus ( kurzarbeit)

A fost o măsura susținută puternic de mediul de afaceri și și-ar fi arătat viabilitatea și pentru sectorul HORECA dacă era adoptată din timp. Apariția ei la 6 luni de la declanșarea pandemiei este extrem de târzie, deoarece în această perioadă operatorii au fost nevoiți să restrângă echipele la minimul impus de activitatea (restricționată de stat) astfel încat nu prea își mai are aplicabilitate.

Avem semne de întrebare privind normele de aplicare și modul de decontare, e firesc după    experiența susținerii a acestor 41,5%

5. Lucrul de acasă

Altă masura care face referire mai degrabă la alte industrii ( IT&C, banking etc) unde lucrul de acasă este posibil. Salutăm ideea, dar din nou, nu aduce nimic aplicabil/benefic pentru industria noastră. Nu putem servi masa ONLINE și nu putem caza clienții virtual, chiar și pe acestia, puțini, care mai sunt pe la noi prin hoteluri.

6. Granturi și împrumuturi pentru capital de lucru sau investiții cu garanția statului

Măsura aceasta, la prima vedere, sună excelent un program prin care 1 miliard de euro va ajunge la companii din sectoarele afectate. Dar, exista un mare dar din pacate....

• Întarzierea extrem de mare va face ca mulți operatori să fie deja in colaps si implicit in imposibilitatea de a accesa aceste fonduri
• Aglomerarea alaturi de HORECA (cel puțin la credite de investiții susținute din acest miliard) și a altor sectoare afectate mult mai puțin decat noi și implicit mai bancabili, va face ca aceștia sa acceseze o mare parte din sumele alocate.
• Alocarea după principiul primul venit /primul servit va duce la blocaje de sistem și la irosirea multor resurse

7. IMM invest

Un program mult lăudat de guvern pentru succesul său, intr-adevar peste 10.000 companii fiind susținute de acest program. Câte sunt însă din domeniul HORECA? Până ieri 20 august aveam 190 de companii din domeniul hotelier si 444 din domeniul baruri restaurante. Adică 634 companii din cele 26566 active in domeniu, puțin peste 2% din companii. Putem salva oare o industrie ajutând 2% din companiile din domeniu? Este clar ca băncile nu ne găsesc eligibili și numai statul poate interveni să modifice acest lucru prin acordarea de sprijin direct companiilor din domeniu.

CE LIPSEȘTE ? – FELUL PRINCIPAL

LIPSEȘTE o explicație pentru faptul ca România este SINGURA țară din UE in care restaurantele sunt inchise la interior

LIPSEȘTE o listă de condiții pe care ar trebui să le respectam pentru a gestiona riscul epidemiologic in hotelurile și restaurantele noastre, sperăm noi deschise cât mai repede.

LIPSEȘTE o comunicare coerentă din partea autoritaților privind pandemia și legătura cu industria noastră.

LIPSEȘTE un plan de măsuri adaptat fiecarei zone sau sector din turism, principiul one measure fits all, nu merge in turism. Luați măsuri specifice pentru restaurantele de hotel sau pentru cele din mall, pentru hotelurile din statiuni și din orașe, pentru balnear sau litoral etc.

MENȚIONĂM  că prin solicitarea noastra de a se deschide restaurantele de interior NU CEREM MĂSURĂ DE RELAXARE, este practic o  măsură care ar reduce aglomerația pe terase. Mai ales in condițiile in care frigul apare curând, riscul folosirii teraselor devine unul mare pentru sanatatea clientilor nostri.

LIPSEȘTE orice măsură care să ducă la ELIMINAREA impozitelor pe terenuri si clădiri pentru toată perioada in care activitatea este restrictionată TOTAL sau PARȚIAL.

• Argumentul ca aceasta ar fi o problema a administrațiilor locale nu stă in picioare pentru ca nu ele au impus restricții
• Guvernul ar putea subvenționa aceste impozite macar parțial
• Este mai degraba o problemă de legalitate in a solicita un impozit pentru un bun/activ pe care NU ai dreptul sa il folosești

     LIPSEȘTE o măsură care sa reglemeteze regimul taxelor ORDA pe perioada in care nu funcționam

• Nivelul acestor taxe e stabilit pe baza unor venituri dintr-o perioadă care nu se va mai repeta in următorii 4-5 ani
• NICIUNUL din organismele de colectare a taxelor pentru drepturile de autori NU a redus nivelor acestora
• Mai mult au inceput sa curga somațiile de plată pentru servicii pe care nu le-am folosit

CE URMEAZA? – DESERTUL

Ne apropiem cu pași repezi de sezonul rece in care optțunea de a oferi masa turiștilor noștri va deveni o imposibilitate. Iar dorința lor de a mânca NU reprezintă un moft, inseamnă o NEVOIE umană pe care acestia trebuie sa aibă cum sa si-o satisfacă.

In plus de la 1 septembrie dispare ajutorul pentru angajatii din HORECA.

Va veni momentul achitării datoriilor rostogolite de catre operatori (datorii catre bănci, chirii, bugetele de stat etc)

Ce putem face?

Trebuie sa găsim programe DEDICATE acestui sector, cat mai repede cu putintă, altfel nu ne va ramane decât sa ne ridicăm de la masă (aia de pe terasă) sa strângem umbrela sau lumina (de la caz la caz) si sa plecăm acasă in FALIMENT. Meseriile de bucătar, ospătar, recepționer sau cameristă aproape ca nu vor mai exista in viitor in România daca nu luăm repede măsurile necesare.

Patronatele din turism IȘI DORESC cu insistență o formă de dialog bazată pe cifre, statistici si argumente logice, și nu pe subiectivisme sau păreri formate din auzite. Vrem să NU MAI FIM NEVOIȚI să ieșim in strada, nu a fost nicio placere pentru angajatii noștri sa iasă și sa iși strige nemulțumirea.

Cu speranța că această scrisoare deschisă va gasi ecoul necesar pentru a lua acum in ceasul al doisprezecelea măsurile necesare, vă asigurăm de intreaga noastră implicare in susținerea turismului românesc.

Cu profundă îngrijorare

Călin ILE – Președinte FIHR (Federația Industriei Hoteliere din Romania)

________________________________________________________________________________

FIHR este prima organizație patronală din turismul românesc și cea mai reprezentativă din industria hotelieră, prin cifra de afaceri și numărul de angajați, reunind 4 din top 5 companii hoteliere din România după cifra de afaceri, fiind prezentă la nivel național în 31 de orașe și cumulând aproximativ  10.000 camere în proprietățile hoteliere membre.

FIHR este afiliată la Confederația Patronală Concordia, o confederație patronală reprezentativă pentru mediul de afaceri din România, reunind cele mai puternice federații sectoriale din economia românească și cuprinzând 7 din primele 10 companii după numărul de angajați și cifra de afaceri. Concordia este singură confederație patronală românească afiliată la International Organization of Employers și Business Europe.