Adio, mașini ieftine în UE! Revoluţie în siguranţa auto

Preţul maşinilor noi ieftine ar putea exploda în viitorul apropiat ca urmare a unor măsuri de siguranţă fără de care nu s-ar mai putea comercializa. Piaţa europeană ar urma să devină din ce în ce mai exclusivistă, dar şi mai sigură. Măsura ar limita concomitent pătrunderea în spaţiul UE a automobilelor produse în special în India sau China, care, chiar dacă sunt ieftine, nu vor putea atinge standardele de sigurnaţă de pe continentul european. Propunerile au fost deja înaintate de Comisia de Transport a Parlamentului European către Comisia Europeană.

25.500 de morţi s-au înregistrat doar în 2016 în accidente de circulaţie. 135.000 de persoane au suferit răni grave, ceea ce a atras şi costuri imense legate de tratarea victimelor. România se află în fruntea acestor statistici nefaste, fiind pe locul doi în topul deceselor înregistrate ca urmare a accidentelor rutiere. Anul trecut, ţara cu cea mai mare rată a mortalităţii din accidente rutiere raportată la un milion de locuitori a fost Bulgaria. 99 din 1 milion de bulgari au murit în trafic, iar România a raporat 97 de decese la un milion de locuitori din aceleaşi cauze. La capătul celălalt al clasamentului, Suedia şi Marea Britanie au cea mai mică rată a mortalităţii pe drumurile publice cu 27, respectiv, 28 de decese la un milion de locuitori, în vreme ce media UE este de 50 de decese. În România, în 2016 au fost înregistrate nu mai puţin de 27.000 de accidente rutiere. Toate aceste cifre alarmante i-au făcut pe oficialii europeni să impună norme mai stricte în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. Mai ales că, după obligativitatea introducerii ESP pe automobilele noi, s-a constatat o reducere a numărului de accidente mortale, dar la nivelul UE, pentru că în România, din cauza infrastructurii şi indisciplinei în trafic, acestea au crescut. Doar că un ABS şi un ESP obligatorii pe maşină nu mai pot rezolva problema traficului de azi. Şi nici EuroNCAP, organizaţia care acordă stele de siguranţă în domeniul auto, nu mai pune mare preţ pe aceste sisteme de siguranţă deja rudimentare. Un automobil dotat doar cu ABS şi ESP riscă să obţină zero stele la testele de siguranţă, întocmai ca un autoturism produs în India sau China care încearcă să-şi facă loc pe piaţa europeană.

Ce se plănuiește la Bruxelles

În aceste condiţii, Comisia de Transport a Parlamentului European şi-a propus adoptarea unor măsuri drastice care să ridice semnificativ nivelul de siguranţă pe şosele. Concret, în maximum trei ani, adică la nivelul anului 2020, automobilele noi care vor fi vândute pe piaţa din UE ar putea fi dotate obligatoriu cu sistem inteligent de limitare a vitezei, sistem avansat de frânare automată, avertizare la părăsirea benzii de rulare, alcoolmetru, martori pentru centurile de siguranţă şi înregistratoare de bord, sau aşa-zisele cutii negre. Aceste sisteme ar asigura, din punctul de vedere al oficialilor europeni, o siguranţă sporită în trafic şi ar reduce semnificativ numărul de accidente şi implicit numărul de persoane decedate, dar mai ales costurile ridicate de tratarea victimelor şi de despăgubirile materiale cauzate de evenimente. Teoria este frumoasă, doar că dotarea maşinilor cu asemenea sisteme va creşte semnificativ preţul automobilelor, mai ales în zona low-cost. Cu excepţia cutiilor negre şi a alcoolmetrului, majoritatea sistemelor sunt implementate pe automobilele noi vândute, dar sunt de obicei opţionale scumpe care vin la pachete cu alte sisteme.

Frânarea automată

Sistemul avansat de frânare automată oprește maşina în caz de impact iminent fără intervenţia şoferului. Aceste sisteme sunt deja implementate pe o serie de automobile de la segmentul compact în sus şi poartă diverse denumiri. De asemenea, are diverse opţiuni, în funcţie de costul său. În esenţă, avem de-a face cu senzori care monitorizează distanţa obstacolelor şi acţionează automat sistemul de frânare. Cel mai simplu este detectorul laser denumit Lidar. Raza maximă de acțiune este de 10 metri, nu este capabil să recunoască tipul de obstacol, însă pentru eficacitatea sa este folosit în special pentru viteze mici. Sistemele radar actuale sunt capabile să detecteze obstacole aflate la 100 de metri, iar viitoarele radare vor fi capabile să bată până la 200 de metri, dar distanţa maximă este dictată de viteza autovehiculului şi de conul de undă radar. Radarul este folosit şi pentru pilotul automat adaptativ. La sistemele mai complicate de frânare automată se folosesc şi camere video. Acestea sunt capabile să recunoască şi să facă diferenţa între pietoni, automobile sau diverse obstacole de pe traseu sau marginea drumului. Pentru utilizarea unor astfel de camere de înaltă definiţie este necesară o putere de procesare mult mai mare decât ceea ce foloseşte în prezent un automobil. Camerele HD sunt utile şi pentru a citi marcajele de pe asfalt, în special cele care sunt luate ca reper pentru sistemul de avertizare la părăsirea benzii de rulare. De asemenea, sunt implementate şi pentru sistemele de limitare de viteză care citesc semnele de circulaţie. Bosch estima că folosirea sistemului de frânare automată reduce, în Germania, cu circa 75% coliziunile la viteze mici. Specialiștii estimează că o implementare obligatorie până în 2020 ar costa în plus circa 200 de euro. În realitate, un astfel de opţional sare de 500 de euro, iar cele mai sofisticate, de 1.000 de euro. În plus, plasarea pe grila faţă a unor elemente radar sau pe parbriz ridică cu mult costul reparaţiilor în caz de accident.

Atenţie la bandă!

Avertizarea la părăsirea benzii de rulare este un sistem mai des întâlnit pe maşinile care se vând astăzi, sub diverse forme. În principal, sistemul are ca sarcină să anunţe şoferul în cazul în care roțile au călcat linia de demarcație a benzii, dacă nu există o semnalizare voluntară. Funcționează, în general, la viteze extraurbane de peste 60 km/h, pe baza monitorizării constante a poziției mașinii în raport cu marcajele de pe șosea. Pentru acest lucru este nevoie de o cameră HD precum cea descrisă mai sus şi existenţa unor marcaje lizibile pe asfalt. Acolo unde nu există marcaje sau acestea sunt acoperite de zăpadă, de pildă, sistemul nu funcţionează. Avertizarea se face printr-un martor specific care se aprinde în bord, dar şi prin vibraţii în volan, în scaunul şoferului sau sunete care imită vibraţiile transmise în sistemul audio. La anumite modele există şi un feedback în volan care tinde să corecteze automat poziţia maşinii. Deşi poate fi mai eficient în caz de pericol, senzaţia că-ţi trage cineva de volan poate fi periculoasă, mai ales pentru şoferii neexperimentaţi, în special la viteze mari. În varianta actuală, spre deosebire de frânarea automată, sistemul se poate dezactiva. Uneori funcţionează în tandem cu avertizorul la unghiul mort care transmite şoferului că manevra pe care o efectuează poate fi periculoasă pentru că din spate se apropie un alt automobil. Pentru un astfel de avertizor este necesar un radar şi pentru partea din spate a maşinii. Experţii europeni estimează că implementarea obligatorie din 2020 a avertizării la părăsirea benzii de rulare ar duce la salvarea a 3.500 de vieţi şi evitareaa 17.000 de accidente cu răniri grave.

Limitarea vitezei

Sistemul Inteligent de limitare a vitezei funcționează pe baza camerei care citește indicatoarele de viteză. În plus, informaţiile sunt coroborate cu date provenite de la GPS-ul instalat pe mașină, deci implicit un alt cost suplimentar obligatoriu. Sistemul are ca scop limitarea automată a vitezei maxime cu care rulează mașinile pe fiecare porțiune din orașe sau din afara lor. Sistemul ar urma să poată fi activat sau dezactivat de șofer. În caz de urgenţă, sistemul inteligent de limitare a vitezei ar putea fi dezactivat printr-o apăsarea puternică a pedalei de accelerație. Şi acest sistem ar urma să fie introdus din 2020. În prezent, există limitatoare de viteză care funcţionează pe baza pilotului automat şi care permit accelerarea până la un nivel maxim stabilit de şofer, indiferent de cât de tare se apasă pedala de acceleraţie.

Fiola din maşină

Din 2020, şoferii profesionişti ar putea fi obligaţi să sufle în fiole dacă vor să pornească maşina. Schimbările de legislaţie vor obliga ca fiecare maşină nouă să fie doată cu alcoolmetru care să permită cursa doar în cazul în care concentrația de alcool depistată nu depăşeşte limita acceptată de lege pentru ţara în care se foloseşte maşina. Dispozitivele ar urma să fie introduse după 2020 şi pentru şoferii amatori. Proiectul mai prevede şi folosirea unor martori sonori de cuplare a centurii, în prezent doar pentru scaunul şoferului, în viitor şi pentru celelalte locuri din maşină. Majoritatea automobilelor au deja un astfel de sistem.

Cutia neagră

Un element inedit pe care parlamentarii europeni l-ar vrea introdus pe automobilele noi vândute începând cu 2020 ar fi aşa-numitele “cutii negre”, înregistratoare ale unor parametri ai maşinii asemănătoare cu cele folosite pe avioane. Cutiile negre ar fi cruciale în stabilirea motivelor pentru care s-a produs un accident şi pentru găsirea vinovatului. Unii producători oferă un fel de înregistratoare pe maşinile noi pe care le vând, însă datele nu sunt accesibile autorităţilor sau sunt strânse într-o manieră incompletă. Experţii europeni sunt de părere că este necesară o legislaţie unitară care să introducă şi obligativitatea înregistrării unor imagini atâta vreme cât pe maşini există camere HD, dar mai ales în perspectiva automobilului autonom.

Avantaje