206 milioane de lei pentru refacerea studiilor de fezabilitate… expirate

 De 25 de ani, politicienii ne promit autostrăzi, însă harta rutieră a României este aproape neschimbată. La pachet cu promisiunile neonorate, vin sute de milioane de lei aruncate pe studii de fezabilitate expirate. Cele mai multe au fost refăcute, nu o dată, ci de două ori, pe sume şi de 10 ori mai mari Astăzi, aşteptăm noile studii de fezabilitate, în proces incipient de refacere, cu finalizare în 2016, sau așteptăm să reînceapă.

Operaţiunea „autostrăzi pe hârtie”, care se derulează aproape fără întrerupere de 25 de ani, se poate traduce, alături de binecunoscutele promisiuni electorale, în studii de fezabilitate expirate, făcute prost, cu preţuri umflate şi parametric tehnici nerespectaţi, răzgândiri şi lipsa unor specialişti care să ştie să scrie caietele de sarcini pentru licitaţii.

Alocări la dublu, cu sume de 10 ori mai mari
Toate aceste „erori de sistem” - de care nu se face nimeni răspunză tor şi care nici măcar nu sunt e viden ţiate la vreo instituţie a statului - sunt aducătoare de profituri uriaşe pentru anumite firme. Numai pe studiile de fezabilitate expirate pentru 580 de km de autostradă statul roman a chetuit peste 48 de milioane de lei. Şi va cheltui 206 milioane de lei să le refacă.

În total, 254 milioane de lei și zero km de autostradă, deocamdată. Pentru studiile de fezabilitate s-au mai alocat o dată bani: 3,81 de milioane de lei pentru tronsonul Ditrău – Târgu Neamț şi 51,60 de milioane, în prezent, 3,14 milioane de lei pentru tronsonul Târgu Neamţ - Iași -Ungheni, 30,91 milioane în prezent, 3,29 milioane de lei pentru tronsonul Târgu Mureș –Ditrău şi 39,3 milioane în pre zent reprezintă doar banii aruncaţi pe cele trei tronsoane de autostradă care ar lega Moldova de centrul ţării. Studiile de prefezabilitate și fezabilitate care trebuie refăcute au conţinut multe erori şi prețuri de trei ori mai mari decât cele reale, astfel încât un kilometru de autostradă ar costa peste 16 milioane de lei, în loc de maximum 6,1 milioane, conform reglementărilor în vigoare.

Ministrul și masterplanul
O situaţie similară se întâlneşte şi pe celelalte tronsoane care fac subiectul scandalurilor din ultimii ani. Îndelung dezbătutul proiect al autostrăzii Sibiu-Pitești a trecut prin cele mai multe transformări pe hârtie, în funcție de viziunea fiecărui ministru al Transporturilor, în ultimii 20 de ani. Ministrul Ioan Rus a revenit asupra proiectului, spunând că diferența de cost între un drum expres și o autostradă este mică, iar în cazul
Sibiu - Pitești este mai bine să se meargă de la început pe variant de autostradă, pentru că „e complicat, în zona de munte, să reface şantierul”, spunea ministrul Rus, în momentul luării deciziei.

580 km, aruncați la gunoi
Cu bani aruncaţi pe un studio de fezabilitate inutil a început, astfel, tronsonul Sibiu - Făgăraş, în valoare de 15,93 milioane de lei – circa 5,1 milioane de euro, cât preţul unui kilometru de autostradă. Indicatorii tehnico-economici au fost adoptați în anul 2008, iar serviciile de consultanţă privind dezvoltarea şi implementarea contractelor de întreţinere bazate pe performanţă au mai costat 1,2 milioane
de euro. Noul studiu de fezabilitate costă 23,5 milioane de lei.

Studiul de fezabilitate expirat pentru Autostrada Sibiu – Piteşti a costat initial 8,23 milioane de lei, iar noul studiu va costa 43,42 milioane.

Primul, expirat, pentru Autostrada de Centură Bucureşti-Nord, a costat 415.310 lei, al doilea studiu expirat a costat 13,41 milioane de lei. Refacerea costă 16,96 milioane de lei.


Când nu e expirat, e prost făcut. Și plin de gropi

La sfârşitul anului 2013 aveam în România 644 km de autostradă, iar în noiembrie 2014, 655 km. Potrivit INS, în 2013 s-au construit doar 94 de kilometri de autostradă. Lucrările au stagnat în 2014, iar autostrada Orăştie - Sibiu, între Sălişte şi Cunţa, inaugurată anul trecut, în noiembrie, a avut probleme de la început. Efectele unui studiu de fezabilitate care nu a fost realizat corect s-au putut vedea atunci când a fost deschis circulaţiei lotul al treilea al autostrăzii Orăştie - Sibiu, între Sălişte şi Cunţa. În numai zece zile au apărut crăpături, iar pilonii viaductului s-au fisurat la începutul acestui an. „Problema pleacă de la faptul că cei care fac, pentru licitaţii, caietele de sarcini, sunt în necunoştinţă de cauză. Ei habar n-au ce să ceară,
iar în aceste condiţii, cerând foarte puţin, puţin primesc. Atunci, după cum bine ştim, studiile de fezabilitate s-au câştigat la preţuri mult mai mici decât valoarea estimată. Nu au cum să fie realizate
corect, la sume de 15-20% din valoarea reală. Totul se face pur şi simplu din birou”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, Nicolae Boţu, fost consilier al ministrului Transporturilor, constructor şi profesor universitar.

580 de kilometri de autostradă cu studii refăcute

Revizuire/Actualizare Studiu de fezabilitate pentru Autostrada Sibiu - Piteşti 8.230.362 – 43.422.722 (120 km)
Revizuirea studiului de fezabilitate pentru Autostrada Sibiu - Făgăraş 15.930.351 – 23.512.585 (72 km)
Revizuire studiu de fezabilitate pentru Autostrada Ditrău - Târgu Neamţ 3.815.000 – 51,601,323 (118,8 km)
Revizuire studiu de fezabilitate pentru Autostrada Târgu Mureş - Ditrău 3.291.995 – 39.314.841(91,6 km)
Revizuire studiu de fezabilitate pentru Autostrada Târgu Neamţ (Paşcani) - Iaşi - Ungheni 3.144.960 – 30,916,768 (135 km)
Revizuirea studiului de fezabilitate pentru autostrada de Centură Bucureşti-Nord 415.310 + 13.418.257 – 16.966.365 (40 km)

TOTAL 205,734,604 lei/580 km


Fostul consilier al ministrului transporturilor, Nicolae Boţu, profesor în cadrul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii al Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi a explicat, pentru Jurnalul Naţional:

“Problema pleacă de la faptul că cei care fac, pentru licitaţii, caietele de sarcini, sunt în necunoştinţă de cauză. Ei habar n-au ce să ceară, în primul rând, iar în aceste condiţii, cerând foarte puţin, puţin primesc. După cum bine ştim, studiile de fezabilitate s-au câştigat la preţuri mult mai mici decât valoarea estimată. Nu au cum să se facă aceste studii de fezabilitate la sume de 15-20% din valoarea reală. Cel care a gândit caietul de sarcini s-a gâdit că se vor face efectiv lucrările, adică foraj, încercări de laborator, calcule pe programe efective de stabilitate ale elementelor de construcţie, ale terasamentelor, dar atunci când se câştigă licitaţia cu 15%, nu se poate face lucrarea. Totul se face pur şi simplu din birou. Eu tot mă lupt cu morile de vânt, dar nu reuşesc să fac mare lucru nici la CNADNR, nici la minister.

În privinţa lotul al treilea al autostrăzii Orăştie-Sibiu, între Sălişte şi Cunţa, acolo a fost altceva: fisurile au apărut şi din cauza vitezei de lucru. Atunci când faci o săpătură de 35 de metri într-un deal, înseamnă că ai făcut o decopertare şi pământul lucrează în timp. Ar fi trebuit să lase să treacă mai întâi câteva luni, până când pământul îşi revine, dar s-a lucrat în continuare. Atât timp cât şi studiul de fezabilitate, dar şi construcţia s-au câştigat la un preţ foarte mic, rezultatul este explicabil. Vă daţi seama ce materiale se folosesc... De cele mai multe ori nu se respectă tehnologiile, nu se respectă proiectul. Singurele preocupări sunt: când tăiem pamblica şi când circulăm pe acolo, dar nu asta ar trebui să ne intereseze. Nimeni nu vrea să intre în profunzimea problemelor, dar lucrurile sunt extrem de simple: de ce costă de trei-patru ori mai mult autostrăzile la noi? De ce durează de trei ori mai mult? Pentru că nu se face treaba bine de la început. Pentru că totul este greşit. Ar trebui să mai intervină şi inginerii, acolo unde este locul lor”.

Constantin Stroe, vice-președinte al Consiliului de Administrație al companiei Dacia Automobile S.A., a declarat, pentru Jurnalul Naţional:
“Aşteptăm de mulţi ani să se rezolve problema autostrăzilor. De opt ani aşteptăm autostrada Piteşti-Sibiu, de la cei opt miniştri care s-au perindat în această perioadă, de la care am primit doar răspunsuri că se află în stadiul de studiu de fezabilitate şi promisiuni. Consider că acest tronson de autostradă reprezintă deja o problemă de securitate economică naţională, pentru că nu va deservi doar Dacia-Renault, ci întregul transport comercial al României, pe direcţia vest-est. Am o propunere pentru CNADNR, să facă, în parteneriat cu alt organism dezinteresat, şi un calcul al consecinţelor acestei nerealizări a autostrăzii Piteşti-Sibiu. Sunt unul dintre cei care au calculat acea pierdere de 30 de euro la fiecare maşină, deşi pierderea este considerabil mai mare. Eu nu mai cred nicio promisiune. Iată despre ce discutăm: despre un studiu de fezabilitate blocat, iar asta se întâmplă şi în alte cazuri...”

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca