
„Jocurile foamei” (The Hunger Games), seria de romane distopice semnate de Suzanne Collins, a captivat milioane de cititori din întreaga lume, redefinind literatura pentru tineri și transformându-se rapid într-un fenomen cultural global, care a captat atenția publicului de toate vârstele. Publicată între 2008 și 2010, trilogia inițială cuprinde romanele „Jocurile foamei”, „Sfidarea” și „Revolta”. Ea a fost completată de un prequel apărut în 2020, Balada șerpilor și a păsărilor cântătoare și, acum, de Răsăritul în ziua extragerii, romanul care coboară și mai mult în istoria teribilă a poporului Panem.
Opresiune politică, violență, război
Acțiunea are loc într-un viitor post-apocaliptic, într-o națiune fictivă numită Panem, care se află pe teritoriul fostei Americi de Nord. Aici, un regim totalitar menține controlul prin metode brutale, forțând adolescenți să lupte pentru supraviețuire în spectaculoase jocuri televizate, unde fiecare moment poate însemna viața sau moartea. Romanele lui Suzanne Collins explorează teme precum opresiunea politică, violența și războiul, lupta pentru supraviețuire, rebeliunea împotriva tiraniei și manipularea prin mass-media, îmbinate cu o poveste de maturizare și un substrat romantic, fiind acum parcă mai actuale decât oricând.
Simbol al rezistenței împotriva opresiunii
Acțiunea primului roman are loc la 74 de ani după o revoltă eșuată a districtelor împotriva Capitoliului tiranic. Ca pedeapsă și instrument de control, conducerea a instituit „Jocurile Foamei”, un eveniment anual în care 24 de adolescenți (câte o fată și un băiat din fiecare dintre cele 12 districte ale Panemului) sunt aleși prin tragere la sorți pentru a lupta până la moarte într-o arenă televizată. Eroina principală, Katniss Everdeen, o fată de 16 ani din districtul 12, care trăiește în sărăcie lucie, se oferă voluntar ca tribut în locul surorii ei mai mici, Primrose, salvându-i astfel viața. Alături de Katniss este ales ca tribut masculin Peeta Mellark, fiul brutarului, iar împreună ei vor înfrunta jocurile pline de pericole, trădări și lupte pentru supraviețuire. În această luptă, Katniss devine un simbol al rezistenței împotriva sistemului opresiv al Capitoliu.
Sfidarea
Al doilea roman urmărește consecințele victoriei inedite a lui Katniss și Peeta. Cei doi trăiesc acum în așa-numitul „Cartier al Învingătorilor” din Districtul 12, înstăriți, dar traumatizați. Președintele Coriolanus Snow, dictatorul Panemului, o vizitează pe Katniss și o avertizează personal că actul a fost perceput ca o sfidare politică; el îi cere să convingă populația (și pe el) că gestul a fost doar din dragoste, nu un îndemn la revoltă, altfel viețile celor dragi vor fi în pericol. În timpul turneului victoriei prin districte, Katniss își dă seama că revoltele mocnesc – vede semne de nesupunere, precum salutul cu trei degete și imaginea ei devenind simbol al speranței. Între timp, Capitoliul anunță o ediție specială a jocurilor, al 75-lea „Jubileu al Pacificării” (Quarter Quell), care aduce un nou twist crunt: triburile vor fi alese dintre foștii câștigători în viață ai jocurilor precedente. Această regulă neașteptată este concepută clar pentru a o forța pe Katniss (singura fată învingătoare din Districtul 12) să reintre în arenă, alături de Peeta (care se oferă voluntar să-l înlocuiască pe mentorul Haymitch). Astfel, Katniss și Peeta se văd nevoiți să participe din nou la un Hunger Games, de data aceasta luptând alături de alți veterani periculoși. La finalul unor capitole sângeroase, Katniss își dă seama că nu mai este cale de întoarcere - războiul dintre districte și Capitoliu a început cu adevărat.
Revolta
Ultimul roman prezintă rebeliunea deschisă împotriva Capitoliului și consecințele acesteia. Katniss, Gale, familia ei și alți supraviețuitori din 12 trăiesc acum în Districtul 13, o societate subterană austeră, condusă militarizat de președinta Alma Coin. Districtele s-au ridicat la luptă, inspirate de defecțiunea arenei și de imaginea lui Katniss. Deși traumatizată și ezitantă, Katniss acceptă (la rugămintea liderilor rebeli) să devină „Gaița zeflemitoare” (the Mockingjay) - simbolul propagandistic al revoluției. Reîntâlnirea dintre Katnissși Peeta este tragică: Peeta, traumatizat și „reprogramat” de dușmani, aproape că o sugrumă pe Katniss în momentul revederii. Katniss trebuie acum să facă față nu doar războiului extern, ci și pierderii celui pe care îl iubea, transformat temporar într-un adversar letal.

Balada șerpilor și a păsărilor cântătoare
Acest roman preludiu este plasat cu 64 de ani înaintea evenimentelor din trilogie, în anul celei de-a 10-a ediții a Jocurilor Foamei. Protagonistul surprinzător este tânărul Coriolanus Snow (viitorul președinte tiran), prezentat aici la 18 ani, ca un student ambițios din Capitoliu, provenit dintr-o familie odinioară influentă, dar decăzută după război. Snow devine mentorul unui personaj din Districtul 12, Lucy Gray Baird, o fată carismatică și talentată, care atrage atenția încă de la extragere, când cântă sfidător și strecoară un șarpe în rochia fiicei primarului, arătând un spirit provocator. Intrigat, Snow vede în ea o posibilă câștigătoare, dacă reușește să o facă populară. Îi oferă sfaturi - în special să-și folosească talentul muzical pentru a câștiga favoarea publicului - și începe să țină la ea mai mult decât un simplu mentor, formându-se o legătură ambiguă între ambiția lui și farmecul ei. Romanul explorează originile regimului Capitoliu-ului și evoluția lui Snow ca lider tiranic.
Jubileul Pacificării
Răsăritul în ziua extragerii (2025) se întoarce în Panem cu 24 de ani înainte de evenimentele din Jocurile Foamei, acțiunea cărții începând chiar în dimineața extragerii celui de-al cincizecilea Joc al Foamei, cunoscut și sub numele de Jubileul Pacificării. Despre acest volum și despre ce înseamnă reîntoarcerea la universul „Jocurilor foamei”, Suzanne Collins declara recent: „Pentru Răsăritul în ziua extragerii m-am lăsat inspirată de ideea lui David Hume cu privire la supunerea implicită și, după cum spunea el, de ușurința cu care mulțimea este guvernată de câțiva. Povestea a oferit, de asemenea, oportunitatea unei analize mai profunde în privința utilizării propagandei și a puterii celor care controlează narativul. Întrebarea Ce este și ce nu este real? mi se pare tot mai presantă în fiecare zi”.
Goana după bani
Seria Jocurile foamei a avut un impact major asupra culturii recente, nu doar ca fenomen literar de succes, ci și prin adaptările cinematografice extrem de populare și prin influența ideilor și simbolurilor sale în societate. Succesul cărților Suzannei Collins a marcat apogeul genului YA dystopian (literatură distopică pentru adolescenți) și a deschis calea pentru nenumărate titluri similare. Deși au existat și înainte romane distopice pentru tineri (Battle Royale, The Giver etc.), The Hunger Games a fost un catalizator care a demonstrat potențialul comercial enorm al acestor povești și a generat un adevărat trend la începutul anilor 2010. Editurile au căutat să replice formula lui Collins - o eroină adolescentă puternică, un decor distopic-opresiv, un triunghi amoros, acțiune intensă și comentariu social - pentru a capta publicul „flămând” de astfel de istorii. Astfel, Jocurile foamei a fost pilonul de succes care a ținut pe umeri o întreagă modă literară a deceniului. Criticii au observat că practic orice roman distopic YA apărut după 2010 era inevitabil comparat cu seria lui Collins. Multe datorau direct existența lor popularității Hunger Games.
Miza, pe simbolul feminin
Adaptările cinematografice ale seriei au amplificat și extins impactul cultural. Primul film, The Hunger Games (2012), a fost un succes răsunător, urmat de Catching Fire (2013) și de cele două părți ale Mockingjay (2014, 2015). Împreună, aceste filme au încasat aproape 3 miliarde de dolari global, transformând franciza Hunger Games într-una din cele mai profitabile din istorie (se află în top 25 francize cu cele mai mari încasări din toate timpurile). Ele au dovedit Hollywood-ului că un film de acțiune cu o eroină feminină principală poate domina piața, deschizând calea pentru mai multe producții cu femei în rol central de acțiune. Jennifer Lawrence a devenit o vedetă mondială datorită interpretării intense a lui Katniss, aducând autenticitate personajului și fiind elogiată de critici. Romanul Balada șerpilor și a păsărilor cântătoare a fost ecranizat, la rândul său, în 2023, aducând în cinematografe o nouă generație de spectatori.
Nemira lansează marți, 18 martie, un nou roman din seria bestseller „Jocurile foamei”, a autoarei Suzanne Collins: Răsăritul în ziua extragerii.
Publicată între 2008 și 2010, trilogia inițială cuprinde romanele „Jocurile foamei”, „Sfidarea” și „Revolta”.
„Pentru Răsăritul în ziua extragerii m-am lăsat inspirată de ideea lui David Hume cu privire la supunerea implicită și, după cum spunea el, de ușurința cu care mulțimea este guvernată de câțiva”, Suzanne Collins, scriitoare
Seria Jocurile foamei a avut un impact major asupra culturii recente, nu doar ca fenomen literar de succes, ci și influența ideilor și simbolurilor sale în societate.