Discuţiile cu FMI şi CE s-au împotmolit în deficitul bugetar. Autorităţile române spun că dacă ar accepta propunerea FMI economia românească ar fi îngenunchiată

Nivelul deficitului bugetar (adică cu cât cheltuielile guvernamentale pot să depăşesc încasările) a devenit cuiul lui Pepelea în discuţiile dintre autorităţile române şi delegaţia FMI-UE. Discuţiile s-au împotmolit în momentul în care cei de la FMI au cerut un nivel de deficit de 0,9 la sută din PIB, pentru execuţia bugetară din 2015. Şi asta în condiţiile în care partea română a propus un deficit bugetar de 1,4% din PIB. Diferenţa dintre cele două procente avansate reprezintă circa 3,5 - 4 miliarde lei, bani care ar trebui tăiaţi din buget de la investiţii publice, a declarat ministrului delegat pentru Buget, Darius Vâlcov. De ce nu putem accepta mai puţin de 1,4 deficit

Atât premierul Victor Ponta, cât şi ministrului delegat pentru Buget au declarat că România nu îşi poate permite azi să coboare sub un deficit de 1,4% din PIB. "Mandatul meu este de a nu coborî sub 1,4%, care oricum este prea mic şi prea apăsător pentru situaţia României de azi. Orice discuţie sub 1,4% este inacceptabilă. Dacă s-ar porni de la o negociere de 0,9% pe cash, ar duce la o îngenunchere definitivă a economiei româneşti"  a declarat ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, la Antena 3.

Premierul Ponta a postat pe contul său de Facebook, un grafic al Comisiei Europene privind deficitele bugetare ale mai multor state europene, însoţit de mesajul "De ce nu putem accepta mai puţin de 1,4 deficit". Potrivit acestui grafic, Spania va avea în 2015 un deficit bugetar de 4,6% din PIB, Franţa 4,5%, Bulgaria 3,7%, Portugalia 3,3%, Polonia 2,9%, iar "noua ni se cere să fim elevii model ai Europei", după cum s-a exprimat premierul. Ponta a explicat că există cel puţin trei motive pentru care nu putem accepta un deficit sub 1,4%.

"Cu siguranţă nu se pune, din punctul nostru de vedere, problema acceptării unui deficit sub 1,4, din următoarele motive: suntem confirmaţi de Eurostat ţara care a avut cea mai mare creştere economică în trimestrul III, din toată Uniunea Europeană. Lucrul ăsta trebuie susţinut prin măsurile pe care le-am luat de stimulare economică şi prin investiţii. Deci, dacă tot tăiem, e greu să ţinem acest ritm. În al doilea rând, toată lumea ne-a felicitat - mă rog, aproape toată lumea - că de la 7% absorbţie a fondurilor europene am ajuns la 50% şi anul viitor probabil vom fi undeva la 75-80%. Dar 2015, pentru cei care accesează fonduri europene - sper să nu fiu prea tehnic - ştiu foarte bine că este ultimul an din bugetul 2007-2013 şi primul an din bugetul 2014-2020. (...) Ne vom înţelege şi de data aceasta, spre binele României'', a detaliat premierul.

Acordul cu FMI se încheie în luna martie, iar mai multe persoane din mediul bancar au susţinut că înţelegerea cu FMI nu mai are sens în condiţiile concrete ale economiei româneşti. Şi atunci de ce se mai oboseşte Guvernul să negocieze acest deficit? Surse guvernamentale susţin că dacă România negociază un deficit mic, chiar dacă acordul cu FMI se încheie, va rămâne cu acest angajament asumat faţă de Comisia Europeană.

FMI se descarcă pe Guvern ca pe "elevul din ultima bancă" Premierul a declarat că reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional se descarcă pe Guvern ca pe "elevul din ultima bancă", precizând că, probabil, au devenit mai rigizi în negocierile privind reducerea deficitului după ce l-au auzit pe preşedintele Traian Băsescu, criticându-i că sunt "prea buni" cu Guvernul.

"FMI se descarcă pe elevul din ultima bancă. Ei întotdeauna dacă ne găsesc pe noi mai mici, ştiţi cum se face la elevul din ultima bancă, pe ăla se descarcă multe lucruri. Nu, nu vom accepta niciun fel de deficit mai jos de 1,4 şi aşa şi 1,4 cum a fost semnat de domnul Băsescu în 2011, după părerea mea a fost o mare greşeală. Dar a fost, e semnat, nu avem cum să-l schimbăm. (...) Dar ceea ce este cel mai important este că a fost o discuţie foarte importantă în campania electorală, în special pe social media - vom schimba cota unica, vom aduce taxe. Vreau să spun foarte clar, în buget, chiar şi cu 1,4, nu se măreşte absolut nicio taxă şi niciun impozit. Şi, de asemenea, a doua discuţie, au fost pomeni electorale, în sensul că am indexat pensiile şi alocaţiile pentru copii. Toate sunt cuprinse în buget", a spus premierul la Antena 3.

El a adăugat că nu ştie dacă există o legătură directă între solicitarea FMI, CE şi BM pentru un deficit mai mic şi declaraţia preşedintelui Traian Băsescu de joi pe tema negocierii Guvernului cu FMI. "Eu nu ştiu dacă este o legătură directă, dar este totuşi. Domnul Băsescu a zis, a acuzat chiar FMI-ul, reprezentanţii FMI, că sunt complici cu Guvernul. Ei sunt nişte funcţionari, până la urmă, nu sunt oameni politici, şi probabil că a doua zi au devenit foarte rigizi în negocieri, că s-au gândit Domnule, dacă ne acuză", a mai spus Ponta. Acesta a mai adăugat că este prima şi probabil ultima dată în istorie, când un şef de stat încă în funcţie, a spus că FMI este prea bun cu guvernul în funcţie.

"Vorbeam cu cineva astăzi şi spunea că niciodată în istoria relaţiilor dintre FMI şi o ţară, nu a existat vreun şef de stat care să spună că FMI-ul a fost prea blând. De obicei, şefii de stat, de guvern, politicienii, spun Domnule, FMI-ul este prea rău! Trebuie să ne luptăm cu FMI-ul ca să nu ...!", a afirmat Ponta.