Marea restructurare a lui Cîțu începe cu nevinovații

Într-o perioadă când Guvernul impune populaţiei o curbă de sacrificiu, datele financiare ale companiilor de stat arată că în acest sector s-a produs anul trecut un adevărat dezastru. La 30 septembrie 2020, cele circa 1.100 de companii unde statul şi administraţiile publice locale erau acţionari unici sau majoritari lăsau în urmă datorii de peste 625 de milioane de euro şi plăţi restante de 1,25 de miliarde de euro. În total, o gaură de 1,9 miliarde de euro produsă de managementul numit în marea majoritate a cazurilor pe criterii strict politice pentru a mulţumi activiştii şi clientela de partid. Acum, pus în faţa cifrelor care demonstrează magnitudinea incompetenţei, premierul Florin Cîţu cere programe de restructurare şi concedieri, ameninţând că altfel companiile cu pierderi nu vor mai primi bani. Pentru  greşelile top managerilor vor plăti acum cu locul de muncă mii de angajaţii, în timp ce sinecuriştii de partid, cu binecuvântarea lui Cîţu, vor continua să se agaţe de funcţii bine plătite prin companiile de stat.

Situaţia financiară a companiilor publice s-a degradat puternic anul trecut comparativ cu sfârşitul anului 2019. Criza economică şi valul de schimbări pe criterii de partid la vârful acestor companii şi în Consiliile de Administraţie le-au adus pe multe dintre ele în pragul falimentului. Sectorul companiilor publice înregistra la 31 decembrie 2019 un profit brut de 4,5 miliarde de lei şi plăţi restante de 4,4 miliarde de lei. O situaţie care, chiar dacă nu era roză, măcar era ţinută pe zero.

Un sector cu 267.000 de angajaţi

La sfârşitul primelor nouă luni ale anului trecut, în întreprinderile publice lucrau circa 267.000 de angajaţi. Ele realizat o  cifră de afaceri de 41 de miliarde de lei, cheltuieli de 38 de miliarde de lei şi plăţi restante de şase miliarde de lei. Trăgând linie, cele circa 1.100 companii publice contabilizau un minus de trei miliarde de lei.

 De la profit, la pierdere

În ceea ce priveşte cele 905 companii unde administraţiile publice locale deţin controlul, ele au raportat o pierdere de 45 de milioane de lei şi facturi restante de 2 miliarde de lei, după ce la sfârşitul anul trecut ele raportaseră  un profit de 328 milioane de lei şi plăţi restante de 1,22 miliarde de lei. Comparând cifrele, se poate observa că pierderile produse de cele 905 companii, unde primăriile şi consiliile judeţene fac legea, au crescut în numai nouă luni de peste şapte ori, iar cele mai mari restanţe la plată erau către bugetul general consolidat. Matematica arată că pentru gaura de circa 2 miliarde de lei (circa 416 milioane de euro), administraţia locală cheltuise cu salariile celor 96.000 de salariaţi 4 miliarde de lei (833 de milioane de euro).

De cealaltă parte, cele 200 de companii unde statul este acţionar unic sau majoritar şi în care lucrează 171.000 de oameni, raportaseră un profit  brut de 2,5 miliarde de lei şi plăţi restante de 4,3 miliarde de lei. Pentru a produce o gaură de 1,8 miliarde de lei, circa 383 milioane de euro, statul a mai cheltuit 10 miliarde de lei cu salariile, adică 2 miliarde de euro.

1,3 miliarde de euro reprezentau plăţile restante ale companiile managerizate de stat la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut, în condiţiile în care la sfârşitul anului 2019 acestea totalizau 916 milioane de euro.

Top 5 companii cu cele mai mari pierderi în 2019

Complexul Energetic Hunedoara  1,1 mld. lei

Complexul Energetic Oltenia               863 mil. lei

Metrorex 331 mil. lei

CFR Marfă     237 mil. lei

Tarom     170 mil. lei