Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România va trebui să facă faţă în anii următori unor cheltuieli tot mai mari pentru finanţarea sectorului de pensii. Estimările arată că ponderea cheltuielilor cu pensiile din Pilonul I (pensiile publice) vor creşte de la 8% din PIB la aproape 9% în perioada 2050-2070. De asemenea, Pilonul II (pensii private obligatorii) va avea o pondere din ce în ce mai semnificativă în totalul cheltuielilor cu pensiile, urmând să urce la 1,1% din PIB la orizontul anului 2070.
Pe termen mediu şi lung, evoluţia sectorului de pensii va fi puternic influenţată de perspectivele demografice. Amploarea şi viteza de îmbătrânire a populaţiei sunt direct influenţate de tendinţele în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, fertilitatea şi migraţia. Estimările actuale arată însă faptul că raportul dintre persoanele de peste 65 de ani şi cele apte de muncă (15-64 de ani) creşte semnificativ, ceea ce înseamnă că în următorii ani sistemul public de pensii va avea resurse tot mai puţine în raport cu nevoile de finanţare, potrivit Programului de convergenţă 2018-2021 elaborat de Ministerul Finanţelor.
Bătrâneţe, haine grele
Proiecţia actualizată a creşterii cheltuielilor legate strict de îmbătrânirea populaţiei indică, pentru România, un spor de 2,2 puncte procentuale din PIB pentru perioada 2016-2070, faţă de 2,1 puncte procentuale variaţie prognozată în cadrul exerciţiului anterior pentru perioada 2013-2060. Comparativ, media europeană este estimată la 1,8 puncte procentuale pentru ambele perioade. Pe principalele componente de cheltuieli, creşterile vor fi următoarele:
•0,7 pp din PIB reprezintă majorarea cheltuielilor cu pensiile (media europeană fiind de 0,2 pp)
•1,2 pp din PIB reprezintă creşterea cheltuielilor cu sănătatea şi îngrijirile pe termen lung (media europeană - 2,1 pp)
•0,3 pp din PIB reprezintă creşterea cheltuielilor din învăţământ (media europeană - 0,0 pp).
Comparativ cu evoluţiile la nivel european, ritmul de majorare a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei este marcat în România de o răsturnare mai accentuată a piramidei vârstelor, atrage atenţia documentul citat.
Mai puţini cu 4,7 milioane de persoane
Estimările guvernamentale indică faptul că până în 2070 ponderea populaţiei apte de muncă (15-64 ani) va înregistra o scădere semnificativă de 11,8 puncte procentuale, în timp ce ponderea populaţiei cu vârsta peste 65 de ani va creşte cu 11,6 puncte procentuale. Previziunile demografice ale Eurostat pentru România indică o scădere semnificativă a populaţiei. Vom fi cu 4,7 milioane persoane mai puţin în 2070, comparativ cu anul 2016.
1,58 a fost în România rata de fertilitate (copii per femeie) în 2015, fiind sub nivelul optim de reproducere. Rata ar urma să ajungă la 1,89 în 2070.
Prognoza cheltuielilor cu pensii ca procent din PIB
Pilonul 2017 2020 2030 2040 2050 2060 2070
Pilonul I 7,3 7,3 6,6 7,7 8,7 8,9 8,7
Pilonul II - - 0,2 0,5 0,8 1 1,1
