Noul şef de la Nuclearelectrica, afaceri cu Buzăianu

La numai 28 de ani, Cosmin Ghiţă este, probabil, cel mai tânăr director al vreunei companii de stat din România. CV-ul său este menit să stârnească admiraţia: a studiat în SUA, dar şi în Rusia, a intermediat tranzacţii în energie de miliarde de dolari în România, Ucraina şi Kazahstan, a vândut aparatură medicală şi a fost consilierul gigantului american Chevron, cel care se bătea cu ţăranii de la Pungeşti din cauza gazelor de şist. În aprilie 2017, a fost cooptat ca şi consilier de stat în aparatul de lucru al premierului Sorin Grindeanu, iar din iunie conduce Compania Naţională a Uraniului (CNU). Cosmin Ghiţă nu a mai fost însă la fel de prolific în afacerile personale, chiar dacă unul din asociaţii săi este nepotul celebrului Bogdan Buzăianu, cel pentru care s-a inventat sintagma „băieţii deştepţi din energie”.

Cosmin Ghiţă a fost sau este implicat în patru firme: trei din România şi una din SUA. În 2015, devine partener în Amerocap, companie de consultanţă din New York înfiinţată în 2012 şi condusă de Jacques Tohme. În 2014, Jacques Tohme vorbea la o întâlnire de afaceri din New York, la care au participat reprezentanţi ai Bursei de Valori Bucureşti şi Franklin Templeton, ca reprezentant al celui mai mare investitor din Fondul Proprietatea. 

Fondul Proprietatea şi Nuclearelectrica se află în conflict deschis, fosta structură guvernamentală devenită ulterior off-shore ajungând să se împotrivească realizării reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă 

Întâmplarea face ca şi Daniela Lulache, fosta directoare generală a Nuclearelectrica, pe care a înlocuit-o acum Cosmin Ghiţă, să vină tot pe filiera Fondului Proprietatea, acţionar minoritar al societăţii nucleare de stat.  

Ce a făcut Ghiţă la firma din New York

Cosmin Ghiţă spune, în propriul CV, că, prin intermediul Amerocap, a gestionat vânzarea a două perimetre petroliere în bazinul Mării Negre din România, a securizat o linie de finanțare de 300 milioane de dolari pentru o companie de dezvoltare de câmpuri mature off-shore din Marea Nordului, a facilitat structura financiară și plan comercial pentru o companie de minerit uraniu din Africa, a consiliat un fond de investiții american cu capitaluri totale de 184 miliarde de dolari asupra unei potențiale invesții în domeniul petrolier din România, a consiliat Fondul Proprietatii de Stat al Ucrainei asupra unei structuri de privatizare de participațiuni minoritare în companii din portofoliu şi a consiliat procesul de vânzare a unui perimetru petrolier deținut de o companie poloneză în Kazakhstan.

Afaceri în consultanţă cu tatăl său

Cosmin Ghiţă deţine alături de tatăl său, Doru Ghiţă, firma de consultanţă Docor Eximp SRL din Bucureşti, înfiinţată în anul 2014. Business-ul nu rupe gura târgului, cu o cifră de afaceri de doar 75.926 lei în 2016 şi un profit net de 15.327 lei, cu un singur angajat. În martie 2017, Ghiţă înfiinţează şi se retrage imediat dintr-o altă firmă, Nopark System SRL Bucureşti, pe care a fondat-o alături de Alexandra Roxana Neagu.

Ghiţă şi „băiatul deştept” Buzăianu

Chiar dacă CV-ul lui Cosmin Ghiţă abundă în afaceri cu sume ameţitoare pe tărâmuri americane, cea mai interesantă este totuşi una derulată în Bucureşti. Agenţia de publicitate DNC Advertising International SRL a fost înfiinţată în 2012 şi nu a avut activitate până la momentul radierii sale, în iulie 2015. Asociaţi în firmă erau, la acea dată, jurnalistul Nadir Baubec, Cosmin Ghiţă şi Dragoş Andrei Buzăianu. 

Bogdan Buzăianu este unul dintre cei mai controversaţi oameni de afaceri din România. Prin companiile sale, a cumpărat ieftin cantităţi imense de energie electrică de la Hidroelectrica, pe care o vindea apoi peste hotare.

Cel din urmă este fiul lui Constantin Mihail Buzăianu, fratele celebrului Bogdan Buzăianu, fondatorul Energy Holding şi primul „băiat deştept” din energia românească. De altfel, prima sa firmă, New East Business Consulting & Management SA, a fost înfiinţată împreună cu fratele lui, Constantin Mihail, în anii ’90.

Ce mai spune CV-ul lui Ghiţă 

Cosmin Ghiţă a absolvit în 2008 Şcoala Americană Internaţională din Bucureşti, în 2012 termina Bates College din Lewiston- Maine, SUA, unde a studiat Ştiinţe Politice şi limba rusă, studiind chiar un semestru la Nevsky Institut, în Sankt Petersburg, în anul academic 2009- 2010. Între 2012 şi 2015 a fost consilier la Chevron, calitate în care a plimbat prin Polonia primari şi politicieni din Vaslui pentru a le arăta ce bune sunt gazele de şist pe care gigantul american le explorează acolo. Localnicii din Pungeşti şi societatea civilă din România au continuat însă să protesteze, inclusiv prin confruntări violente, iar în 2015 Chevron a renunţat la operaţiunile sale din ţara noastră. De asemenea, în perioada 2011-2017, Ghiţă a îndeplinit funcţia de manager Relatii Publice pentru România şi Moldova la compania Medtronic, dar are şi un stagiu de lucru în Ministerul Afacerilor Externe.

Interese nucleare vs gaze şi petrol

Dincolo de legăturile sale indirecte cu Fondul Proprietatea, acţionarul minoritar al Nuclearelectrica aflat într-un război perpetuu cu statul român, este interesantă apartenenţa lui Cosmin Ghiţă la entităţi care nu ar avea nici un interes în dezvoltarea energiei nucleare din România. Chiar dacă Chevron a renunţat la gazele de şist din ţara noastră, nu trebuie omis faptul că marile companii americane au tot interesul de a ne vinde cât mai mult petrol şi gaze naturale, mai ales în contextul zăcămintelor uriaşe descoperite în Marea Neagră şi exploatate de ExxonMobil. 

Construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă ar asigura României o marjă de independenţă energetică ce ar putea fi intolerabilă pentru comercianţii de petrol şi gaze.    

Salarii uriaşe la Nuclearelectrica

Directorul general al Nuclearelectrica câştigă, la această dată, circa 12.500 de euro net pe lună. Daniela Lulache, cea care a condus societatea nuclear în perioada 2013- 2017, când a fost înlocuită de Cosmin Ghiţă, a raportat pentru anul trecut venituri de 688.000 lei. La rândul lor, membrii Consiliului de Administraţie au venituri lunare brute de peste 27.000 lei, echivalentul a circa 6.000 de euro.
Numiri controversate la stat

Cosmin Ghiţă este doar unul din nenumăratele exemple de şefi unşi la companii de stat, în ciuda absenţei oricăror calificări în domeniu sau din postura unor incompatibilităţi evidente. Astfel, în mai 2017, Ciprian Boloş era numit de statul român în conducerea Telekom (unde deţine 46% din acţiuni), deşi era şi director al Poştei Române, cele două companii aflându-se în relaţii contractual. 

Chiar dacă are pierderi de aproape 350 milioane de euro în ultimii zece ani, guvernanţii îngroapă şi mai tare Tarom, numind numai şefi pe criterii clientelare

La Tarom, a fost pus director general Eugen Davidovici, fost şef de mine, în timp ce în Adunarea Generală a Acţionarilor îl găsim pe veterinarul Bogdan Stelian Mîndrescu, iar în Consiliul de Administraţie pe pensionara Silvia Popeangă, Alina Velicu- agent de vânzări la o companie de telefonie mobilă sau Dragoş Vasile Pelmuş, fost ofiţer DGIPI. În fine, la Oil Terminal SA a fost inventată o funcţie de director pentru Nicu Ştefan, lider ALDE Giurgiu şi fost colonel SPP.