Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Similar Raportului anterior, a fost identificat un singur risc sistemic de nivel sever, cu perspective de menţinere: tensiuni la nivelul echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a pandemiei COVID-19 şi crizei energetice. Un risc sistemic nou este cel privind întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acesta este un risc de nivel ridicat şi în creştere. Alte două riscuri de nivel ridicat, dar cu perspective de menţinere, sunt riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice şi al pandemiei COVID-19 şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental", potrivit documentului.
Totodată, contextul macroeconomic intern rămâne dificil. Prelungirea crizei medicale şi cea energetică menţin a dus la creșterea dezechilibrelor macroeconomice. Rata de creştere reală anuală a PIB în trimestrul doi, de 13,9%, este rezultatul continuării procesului de redresare a economiei datorită îmbunătăţirii situaţiei medicale, însă şi un efect substanţial asociat contracţiei puternice din trimestrul doi din 2020.
Principalele riscuri privind creşterea economică sunt: rata scăzută de vaccinre, capacitatea de absorbţie a fondurilor europene şi accentuarea tensiunilor din echilibrele macroeconomice pe fondul crizei energetice.
De asemenea, evoluţiile pozitive ale economiei şi situaţiei medicale din prima parte a anului 2021 au redus presiunile asupra bugetului public. Deficitul bugetar s-a ajustat la 3,8% din PIB în primele 9 luni, comparativ cu 6,4% în aceeaşi perioadă din 2020.
În perioada următoare deficitul bugetar va crește însă din cauza reintroducerii unor măsuri pentru susţinerea economiei, în condiţiile accelerării numărului de îmbolnăviri, dar și a noiilor măsuri pentru combaterea efectelor crizei energiei. Accelerarea investiţiilor pentru susţinerea tranziţiei energetice poate slăbi dependenţa de combustibilii fosili şi, poate diminua riscurile generate de şocurile asupra preţurilor.
La nivel UE, România a înregistrat a treia cea mai mare valoare a deficitului de cont curent în al doilea trimestru din 2021, după Franţa şi Grecia).
"Dat fiind spaţiul fiscal limitat, îmbunătăţirea modelului de creştere economică şi, implicit, reducerea vulnerabilităţilor structurale pot fi realizate prin creşterea eficienţei absorbţiei fondurilor europene şi implementarea reformelor stabilite în PNRR. România rămâne, în continuare, deficitară în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene. Gradul de absorbţie a fondurilor europene structurale şi de investiţii alocate prin programele operaţionale aferente Cadrului financiar multianual 2014-2020 este doar jumătate. România se situează sub media europeană (61%) şi a ţărilor din regiune în ceea ce priveşte gradul de absorbţie a fondurilor europene (66,3%, media ţărilor Bulgaria, Cehia, Ungaria şi Polonia). Mai mult, România a demarat şi atragerea de fonduri pentru exerciţiul financiar curent (derulat în perioada 2021-2027), fondurile structurale şi de investiţii alocate prin aceste programe fiind chiar mai mari decât cele anterioare (38,3 miliarde euro, comparativ cu 34,7 miliarde euro)", precizează Raportul.
România trebuie să implementeze măsurile angajate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. PNRR-ul este în valoare de 29,2 miliarde euro. Din alocările pentru reforme şi investiţii, 41% sunt alocate ajustărilor necesare tranziţiei către o economie favorabilă mediului şi reducerii efectelor schimbărilor climatice, iar 21% sunt pentru digitalizare.
