Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul de Finanţe vrea să înjumătăţească contribuţia către pensiile private obligatorii, cunoscute şi ca Pilonul 2. Scăderea contribuţiei de la 5,1% la 2,5% ar lăsa în sistemul public de pensii un plus de 281 milioane de lei pe lună, adică 3,37 miliarde de lei pe an. Cu aceşti bani s-ar acoperi aproape un sfert din deficitul pe care-l are fondul de pensii, respectiv 14,1 miliarde de lei. Însă pensiile private ale celor 7 milioane de români care contribuie la Pilonul 2 vor avea de suferit în condiţiile în care şi pensia din sistemul public va fi tot mică după ce generaţia decreţeilor va ieşi la pensie.
Sub povara datoriilor în creştere şi a promisiunilor electorale, guvernul PSD se uită cu invidie la banii pe care-i adună lună de lună sistemul pensiilor private.
Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a anunţat într-o întâlnire cu reprezentații conducerii asociației profesionale a administratorilor de pensii private, că intenţionează să reducă de la 5,1% la 2,5% contribuția virată de stat la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II), potrivit unei surse din piața de profil, citată de Profit.ro. Nu este prima dată când ministru se uită la fondurile adunate de pensiile private. Mișa și-a început mandatul la Finanțe printr-o declarație care anunța posibilitatea desființării sistemului de pensii private obligatorii, dar ulterior a retractat acest anunţ. Ministerul Finanţelor Publice vrea să diminueze subvenţiile de 14, 1 miliarde de lei pe care bugetul public le virează către Casa Națională de Pensii. Mai ales că banii vin din împrumuturi pentru care se plătesc dobânzi consistente. O parte din aceste împrumuturi sunt asigurate chiar de către cele şapte fonduri de pensii private obligatorii.
Tăvălugul datoriilor. În acest moment, la fiecare pensie platită, un leu din trei este împrumutat.
Fondurile private au bani
În timp ce Finanţele se împrumută aproape în fiecare zi ca să plătească pensiile, fondurile private de pensii au bani pe care-i repartizează în diferite plasamente, inclusiv în titlurile de stat emise de Finanţe.
În luna iunie 2017, au fost virate către fondurile de pensii administrate privat 608,96 milioane de lei (133,72 milioane de euro), o creștere de 23,29% comparativ cu iunie 2016 și de 18,58% comparativ cu decembrie 2016, potrivit celui mai recent raport al ASF. În document se mai arată că în primul semestru din 2017 s-au virat către fondurile de pensii administrate privat 3,42 miliarde de lei (0,75 miliarde de euro), cu o medie de 552,86 milioane lei/lună. Asta înseamnă că prin reducerea de la 5,15 la 2,5%, Ministerul de Finnaţe va rămâne cu un surplus de 281 milioane de lei pe lună, bani pe care Casa Naţională de Pensii nu-i va mai trimite către fondurile private obligatorii.
Fondurile de pensii private au cumpărat titluri de stat în valoare de 24,55 miliarde lei, la 30 iunie 2017. Adică 65,04% din totalul activelor merg să împrumute statul
Şapte milioane de români afectaţi
Datele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) arată că 6,92 milioane de români erau înregistrați în sistemul pensiilor administrate privat la sfârșitul lunii iunie 2017. Pensiile private ale acestor oameni vor fi înjumătăţite în viitor în condiţiile în care sistemul pensiilor publice se va confrunta cu deficite tot mai mari după ce generaţia degreţeilor va ieşi la pensie. Pilonul II, cum mai este numit sistemul pensiilor private obligatorii, a debutat în mai 2008 şi există 3,18 milioane de români care au contribuit permanent de-a lungul celor nouă ani. Aceştia au, în medie, 7.011 de lei, circa 1.544 de euro adunaţi în conturile personale. Restul de peste 3 milioane de români au fie contribuţii sporadice, ceea ce arată că angajatorii nu le achită CAS-ul, fie au plecat din ţară, fie nu mai lucrează.
Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, spune că deficitul la fondul de pensii este de 14,1 miliarde în acest an şi va ajunge la 17,2 miliarde lei, anul viitor
