Guvernul a avizat favorabil un proiect de lege care dacă va fi aprobat şi de Parlament şi promulgat de preşedinte le va permite şi cetăţenilor, nu numai firmelor, să-şi ceară insolvenţa. Asta înseamnă că din momentul în care o persoană fizică va intra în insolvenţă, orice procedură de executare silită, de exemplu pentru o casă sau un apartament, va fi suspendată imediat pe toată durata procedurii, durată care se poate întinde pe maxim cinci ani. Băncile nu le pot percepe clienţilor dobânzi de întârziere, iar chiriaşii nu pot fi daţi afară din casă de proprietari dacă au întârzieri la plata chiriei.
Debitorul va fi considerat în imposibilitate de a-şi achita datoriile la scadenţă dacă este incapabil să îşi achite două sau mai multe datorii, faţă de doi sau mai mulţi creditori, în decurs de peste 30 de zile de la data scadentă a acestora. În această situaţie, va avea dreptul să depună o cerere de “insolvenţă” şi o propunere de plan pentru rambursarea datoriilor. “Executarea silită trebuie să fie o procedură aplicată numai în ultimă instanţa, atunci când debitorul persoană fizică nu mai poate, din diferite motive imputabile acestuia, să-şi respecte angajamentele de la momentul contractării creditului”, se arată în proiect.
Instanţa nu va putea refuza deschiderea procedurii de insolvenţă exclusiv în temeiul faptului că debitorul nu are destule bunuri să acopere costurile procedurii, costurile urmând astfel să fie suportate de către stat.
Parlamentul va decide
“Guvernul României, în baza punctelor de vedere ale ministerelor, acordă punct de vedere pozitiv sau negativ unor proiecte parlamentare. Da, avizul este pozitiv, mai departe Parlamentul va decide în urma unei dezbateri”, a declarat premierul Victor Ponta. Acesta a precizat că Guvernul susţine măsurile propuse în iniţiativa legislativă iniţiată de deputatul PSD Ana Birchall privind insolvenţa persoanelor fizice.
În ultimii doi ani, Executivul a respins mai multe iniţiative legislative pe această temă.
Motivul este că Banca Naţională a României şi Fondul Monetar Internaţional s-au opus acestor iniţiative invocând că băncile ar putea să ceară mai multe garanţii pentru credite şi să restricţioneze accesul la finanţare. Referitor la acest lucru premierul a spus: “Mai facem şi lucruri pe care nu le-am convenit cu FMI. (…) Cu asta ne descurcăm. Dacă nu ne certaţi dumneavoasră că mai facem, mai şi guvernăm România, nu doar ce ne-a dat voie FMI, e în regulă”.