De la generaţia în blugi, la generaţia „wearable”

de Alina Botezatu | 24 Iul 2015 • 15:27

Vor să se afirme, absorb cât mai multe informaţii în timp foarte scurt, vor program flexibil şi şefi care să le explice cu blândeţe, când greşesc. Aşa caracterizează consultanţii în resurse umane generaţia născută după anii '90. Crescuţi cu tehnologia în braţe, aceşti tineri vor să-şi practice job-ul dorit, oriunde pe glob, oricând.

Sabin Mîndruţ (24 de ani, Iaşi), cofondator al spaţiului de distracţie Închis şi al agenţiei de marketing Elion, s-a implicat în primele afaceri acum doi ani, alături de mai mulţi prieteni. Până atunci, făcuse două internship-uri, avusese şapte joburi şi câştigase, lunar, de la 500 de lei până la 1.500 de euro. În prezent, el spune că n-ar mai putea lucra în sensul clasic al noţiunii, dorind să aibă biroul oriunde şi să fie bine plătit, dar, realist, ştie că mai are de muncă şi de învăţat.

La fel ca el, foarte mulţi tineri sub 25 de ani tind către antreprenoriat. „Dacă nu încep ca antreprenori, aspiraţie temporizată din lipsă de capital şi de know-how, mulţi tineri merg în organizaţii pentru a învăţa cum funcţionează afacerile”, ne-a spus Andreea Mihnea, directorul de resurse umane al companiei de consultanţă EY România. Altă diferenţă este că abilităţile care pe generaţiile anterioare le-au ajutat să se angajeze, precum operare PC, sunt pentru generaţia de după 90 copilării, iar viteza de adaptare la noutăţile tehnologice e bine exersată, ne-a menţionat Corina Gonteanu, Manager Marketing şi Comunicare la compania de resurse umane ManpowerGroup România.

În plus, tinerii sub 25 de ani mai preferă să aibă opţiuni, acces şi libertate de expresie, pentru că aşa au fost obişnuiţi când erau copii şi adolescenţi, a adăugat Andreea Mihnea. De exemplu, Raluca Rus (23 de ani), care se pregăteşte să devină Floor Manager la McDonals Mănăştur (Cluj), îşi doreşte un program flexibil, care să-i ofere reale oportunităţi de avansare şi învăţare, atitudine deschisă din partea managementului, dar şi a echipei, programe de motivare şi recompensare în funcţie de rezultate şi un salariu pe măsura cunoştinţelor şi aptitudinilor dezvoltate.

De altfel, tinerii sub 25 de ani cu studii superioare solide, vor la început, un salariu de 1.500-2.000 de lei pe lună, să avanseze rapid şi să aibă creşteri salariale substanţiale, conform Andreei Mihnea. Aceste venituri iniţiale par mari, deoarece mulţi tineri nu au o imagine clară a parcursului în carieră pentru a-şi asigura succes (poziţie ierahică, salarii), ne-a spus Anca Velcescu, consultant în recrutare la compania de resurse umane Manpower Profesional. Odată cu primele experienţe de muncă, ei îşi adaptează aşteptările la realitate. „În acelaşi timp, companiile devin conştiente că trebuie să ofere diverse forme de dezvoltare profesională a angajaţilor, pentru a răspunde acestui tip de aşteptări”, a adăugat Velcescu.

De asemenea, odată ce încep să lucreze, banii nu îi motivează suficient. În afară de un salariu mare, Mihaela Cărămidă (23 de ani), şef de tură la un magazin Profi (Bucureşti), îşi doreşte un job unde să fie oameni capabili, cu spirit de echipă şi înţelegători. „Tinerii născuţi după 1990 sunt prima generaţie care a trăit toată viaţa cu o piaţă a muncii liberă, ca atare au doar experienţa unui loc de muncă câştigat prin propriile forţe şi competenţe” a adăugat Corina Gonteanu. În plus, respectul care îl primeşte, ca angajat, este foarte important pentru un tânăr, a subliniat Raluca Rus.
„Tinerii sub 25 de ani caută să aibă un şef cât se poate de abordabil, dar de la care să învețe cât mai mult, în timp cât mai scurt. Mai vor să aibă flexibilitate pentru unde şi când lucrează - neînțelegând de ce ar trebui să stai lipit de scaunul de la birou ca să îți faci treaba – şi să poată include şi distracția printre task-urile de la birou”, a subliniat Andreea Mihnea.

Reprezintă 6% din toți angajații
Tinerii sub 25 de ani încep să-și facă simțită prezența pe piața muncii. Din toți tinerii de 15-24 de ani, la sfârșitul anului trecut, doar 22,5% (508.221) lucrau, ceea ce reprezintă aproape 6% din populația activă, arată datele de la Statistică. Dintre tinerii activi aproape 55% sunt salariați, ceilalți lucrând pe cont propriu sau nefiind remunerați. De asemenea, 61% dintre tinerii activi (310.594) sunt bărbați și aproape 65% (327.754) trăiesc în mediul rural. Mai mult, 41,5% dintre tinerii activi lucrau în agricultură, silvicultură şi pescuit. În plus, aproape 62% câștigau lunar sub 1.000 de lei și aproape 5% peste 1.952 de lei, în condițiile în care salariul minim era de 900 de lei. Rata șomajului a ajuns în rândul tinerilor la 24%, anul trecut, cea mai ridicată din ultimii zece ani și fiind constant de peste 20%, în ultimii șase ani.

Cetățeni ai lumii
Aceşti tineri sunt ființe globale, care își doresc ca locul de muncă să însemne ceva pentru ei, să aibă un scop dincolo de cel economic, unde se inovează constant şi unde sunt întrebați în permanenţă ce păreri au. Românii de sub 25 se diferenţiază de cei experimentaţiză prin faptul că se consideră, în primul rând, cetățeni ai lumii şi au acces la lume prin tehnologie, la câteva click-uri distanţă. “La nivel mental, acest fapt rupe atât loialitatea faţă de orice fel de concept unitarist (firmă, ţară, grup) cât şi respectul intrinsec pentru figurile autorităţii, indiferent de forma pe care o ia aceasta: ierarhie, formalismul unei organizații în care există reguli stricte, idei impuse de alții”, a mai spus Andreea Mihnea.

În plus, pentru că tinerii români au accesat cu mult mai multă sete oportunitățile din tehnologie şi socializare şi, prin urmare, expansivitatea manifestării libertăţii de care vor să se bucure este mai mare, conform consultantului de la EY România. „Ritmul pieței muncii din România oferă acestora mediul propice pentru a experimenta şi a-şi păstra opțiunile deschise”, a mai spus Andreea Mihnea. De exemplu, obiectivul lui Sabin, care îl ajută mereu, este să învețe ceva nou, în fiecare zi, atunci se simte fericit. “Chiar dacă nu e ceva foarte serios, și mă mulțumesc cu orice, fac chestia asta din liceu. Când învăț ceva, nu trebuie neapărat să fie practic sau să îmi mărească salariul. Pur și simplu, să fie ceva nou”, a punctat Sabin.

De astfel, tinerii de sub 25 de ani sunt extrem de receptivi la idei noi, entuziaști de termen scurt în general, pot fi atraşi ușor de lucruri care strălucesc. „Efortul pentru a menține nivelul de energie cu care încep trebuie să fie foarte mare pentru a le menține viu interesul în proiecte pe termen mai lung, dacă sunt expuși şi la activităţi mai rutiniere, sau care pur şi simplu nu le plac. Spre deosebire de cei din generația X, pentru care, cultural, era acceptabil să <<înghită o broască>> pentru ca apoi să se bucure de beneficii sporite, cei născuți după '90 nu par să valorizeze recompensa întârziată şi efortul susținut pentru o șansă în viitor”, precizează Mihnea.
În plus, ei caută un mediu deschis în care să afle cât mai mult despre ce se întâmplă în jurul lor şi nu lucrează mult în structuri autocratice şi de tip „command and control”. „În general toate formele de interdicție sunt un mare dezavantaj pentru cei care vor să îi atragă, cum ar fi de exemplu, restricționarea accesului la internet şi social media”, a subliniază consultantul de la EY România.

Acceptă greu criticile
Mai mult, ei îşi doresc permanent să li se dea feed-back, să fie întrebați şi consultați indiferent de poziția ierarhică, dar nu reacţionează bine la un feed-back de îmbunătățire, dacă nu este comunicat cu suficientă gentilețe. „Dacă printre angajații născuți înainte de '85 mai sunt şi adulți care îți amintesc tipul de <> primit în școala generală, unii având încă amintiri despre faimosul <> sau cojile de nuci, tinerii născuți după '90 nu sunt deloc obișnuiți cu criticile. Sunt foarte centrați pe sine, hedoniști şi pot fi percepuți de ceilalți de multe ori ca fiind lipsiți de <>, deoarece nu sunt foarte îndatoritori sau recunoscători în mediul de lucru”, a subliniat Mihnea.
Pe lângă toate acestea, generația post-90 delimitează ceva mai puțin între viață și muncă, de aceea ei tind spre companii și joburi care rezonează cu valorile lor, potrivit consultantului de la ManpowerGroup. „Pe de altă parte, de multe ori caută echilibru între timpul dedicat angajatorului și cel neocupat nu pentru a se destinde, ci pentru un proiect personal, fie el o inițiativă de afaceri tip start-up, un hobby sau implicare civică și socială. De aceea, programul angajatorului și flexibilitatea acestuia sunt deseori unul din factorii de alegere a locului de muncă”, mai spune Goteanu.

Studiile sunt importante, dacă tinerii se pregătesc pentru profesia dorită
Raluca Rus este unul dintre bursierii McDonald’s, program prin care compania sprijină angajații aflați la început de carieră care nu numai că au rezultate bune la locul de muncă, dar care au și rezultate deosebite la învățătură. „Anul acesta chiar a avut un număr record de bursieri, 40. Așadar, în cazul meu, studiile au făcut și fac diferența. Acum sunt studentă la master, la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca, alegere pe care am făcut-o tocmai pentru a completa experiența practică cu cea teoretică”, a completat Rus. Ea a urmat cursurile Facultății de Studii Europene din cadrul Universității Babeş Bolyai din Cluj.

Şi pentru Sabin facultatea a fost importantă. El a urmat cursurile de Business Administration (predat în Engleză) la FEAA în Iași (echivalentul ASE-ului din Bucureşti) și în prezent face un Master in Finance and Risk Management (tot în Engleză la FEAA). „În principiu am învățat foarte multe chestii la facultate. Când le aplici, le înțelegi valoarea. Am cunoscut foarte multe interesante, pentru că am colegi din toată lumea, și profesori foarte buni. Am colegi care au găsit job-uri foarte bune prin recomandări de la profesori”, a punctat Sabin.

Pentru Mihaela, facultatea a avut un rol mai puţin important în carieră. Ea a studiat la o Facultate de Geografie, Secția Metodologie-hidrologie, dar încă nu și-a dat licența şi probabil că nici nu o va mai face, deoarece locul de muncă actual a făcut-o să îşi dorească să se reorienteze către retail şi comerţ.

Angajatul model
Mihaela Cărămidă s-a angajat, în ianuarie, la un magazin Profi din București, care era în apropierea casei ei. În doar șase luni, datorită rezultatelor, ea a fost avansată ca șef de tură, fiind foarte mulțumită. În plus, ea este foarte încântată că a reuşit să promoveze doar datorită rezultatelor profesionale.

Angajatul manager
Raluca Rus a început să lucreze prima dată, la 21 de ani, acum doi ani, când era în anul doi de facultate, la McDonalds, ca lucrător simplu. În prezent, de-abia așteaptă luna septembrie, când va finaliza programul de Manager Trainee, care pregătește viitorii manageri McDonald’s.

Antreprenorul
Sabin Mîndruţ a început să lucreze la primele businessuri proprii acum doi ani, pe când era angajat, în prezent fiind doar antreprenor. “Să faci business cu prietenii e mult mai ușor și mai fain decât crede lumea. Caut doar să îmi diversific veniturile, venituri mici din multe surse ca să pot face ce îmi place cel mai mult: să practic marketing și să studiez finanțe. Anteprenoriatul este supraestimat în cele mai multe situații, mai ales la nivel mic. La finalul zilei, nu prea mai contează oricum ce venit sau ce condiții ai dacă nu îți place ce faci”, ne-a spus Sabin. Până să ajungă antreprenor, el a făcut două internship-uri, a avut şapte joburi, începând la 16 ani, şi a câştigat o gamă variată de venituri, de la 500 de lei până la 1.500 de euro pe lună. În prezent, la doar 24 de ani, el spune că n-ar mai putea lucra în sensul clasic. „Ultimul loc de muncă era foarte bine plătit și lucram cam şase ore pe zi, oricând și oriunde, colaborând cu oameni din toată lumea. Cam asta aș vrea și de la următorul job, dar sunt realist. Ştiu că mai am de muncă și de învățat”, a punctat Mîndruţ.