Sărbătoarea este cunoscută și sub numele de Sânziene sau Drăgaica. În lumea satului românesc, femeile culeg plante de leac
An de an, la 24 iunie, creștin ortodocșii prăznuiesc Nașterea Proorocului și Înaintemergător al Domnului, Ioan Botezătorul, sărbătoare numită popular Sânzienele sau Drăgaica.
Sinaxarul ne spune că Sfântul Ioan Botezătorul „este mărturisit de Hristos mai mare decât toți cei născuți din femei, şi mai mult de prooroc, care a săltat în pântecele maicii sale, şi a propovăduit oamenilor venirea Mântuitorului nostru, şi a mers mai înainte la iad, ca să binevestească Învierea”. Bucuria nașterii minunate și binecuvântate a Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul i-a fost vestită tatălui său, arhiereul Zaharia, de către Arhanghelul Gavriil – același care-i va vesti Sfintei Fecioare Maria că-L va aduce pe lume pe Domnul Iisus Hristos.
Despre toate acestea aflăm din Sfânta Scriptură, de la Sfântul Apostol Luca: „Fost-a în zilele lui Irod, regele Iudeii, un preot cu numele Zaharia, din ceata preoțească a lui Abia; iar femeia lui era din fiicele lui Aaron şi numele ei era Elisabeta. Şi amândoi erau drepți înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile şi rânduielile Domnului. Şi nu aveau copii, deoarece Elisabeta era stearpă şi amândoi erau înaintați în zilele lor. Şi a fost că pe când Zaharia slujea înaintea lui Dumnezeu în rândul cetei sale, după rânduiala preoției i-au ieşit sorții să intre în templul Domnului şi să tămâieze. Iar la ceasul tămâierii toată mulțimea poporului era afară, rugându-se. Şi îngerul Domnului i s'a arătat stând de-a dreapta altarului tămâierii. Şi, văzându-l, Zaharia s'a tulburat şi frică a căzut peste el. Iar îngerul i-a grăit: «Nu te teme, Zaharia, fiindcă rugăciunea ți-a fost ascultată şi Elisabeta, femeia ta, îți va naşte un fiu şi-i vei pune numele Ioan. Şi-ți va fi el bucurie şi veselie, şi mulți se vor bucura de naşterea lui. Că mare va fi el înaintea Domnului; nici vin şi nici băutură tare nu va bea, şi încă din pântecele mamei sale se va umple de Duh Sfânt; şi pe mulți din fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul, Dumnezeul lor; şi Lui Îi va merge el înainte cu duhul şi cu puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinților spre copii şi pe cei neascultători la înțelepciunea drepților, ca să-i gătească Domnului popor pregătit. Şi a zis Zaharia către înger: «După ce voi cunoaşte aceasta? Că eu sunt bătrân, iar femeia mea, înaintată în zilele ei“. (Luca, 1, 5-18).
Faptul că arhiereul Zaharia a pus la ndoială vestea primită, a atras o consecință. A rămas mut până la nașterea Sfântului Ioan: „Şi răspunzând îngerul, i-a zis: «Eu sunt Gavriil, cel ce stă în fața Lui Dumnezeu. Şi sunt trimis să grăiesc către tine şi să-ți binevestesc acestea. Şi pentru că n'ai crezut în cuvintele mele, care se vor plini la vremea lor, iată vei fi mut şi nu vei putea vorbi până'n ziua când vor fi acestea». Şi poporul îl aştepta pe Zaharia şi se mira că întârzie în templu. Şi când a ieşit, nu putea să vorbească. Şi ei au înțeles că vedenie a văzut în templu; şi el le făcea semne şi a rămas mut”. (Luca, 1, 19-22).
Când s-a plinit vremea iar Elisabeta a născut, când cei care erau de față la tăierea mprejur au dorit să-i pună numele Zaharia, după tatăl său, nsă mama Sfântului s-a opus categoric. „Şi răspunzând, mama sa a zis: «Nu!; ci Ioan se va chema». (Luca, 1, 60) „Şi i-au făcut semn tatălui său, cum ar vrea el să fie numit. Şi cerând o tăbliță, el a scris: «Numele lui este Ioan». Şi toți s'au mirat. Şi îndată gura şi limba i s'au deschis; şi vorbea, binecuvântând pe Dumnezeu”. (Luca, 1, 62-64).