x close

Povestea unui bulevard: Calea Victoriei

0
Autor: Monica Andronescu 25 Noi 2009 - 00:00
Povestea unui bulevard: Calea Victoriei Arhiva Muzeului Municipiului Bucureşti, imagine preluată din volumul "Străzi vechi din Bucureştiul de azi"/
Vezi galeria foto


"E bizantină şi apuseană, trândavă şi vioaie, zâmbitoare şi posomorâtă, dornică de schimbări şi înfiptă în trecut. (...) De-a lungul ei, fără orânduială, aproape fără rost, se înşiră palate şi magherniţe, case de ţară şi zgârie-nori, curţi şi grădini, morminte şi biserici. Nu-i stradă pe lume mai chinuită, mai muncită, mai mişcătoare în silinţele ei de a face din atâtea contraste puţintică armonie. Şi poate nu-i stradă care să închege în atare măsură gândurile unui popor. Podul Mogoşoaiei e plămădit cu sufletul nostru."

Sunt cuvintele cu care Gheorghe Crutzescu îşi începe una dintre cele mai frumoase monografii care s-au scris despre Calea Victoriei. După vechea denumire "Podul Mogoşoaiei"...

Pe Calea Victoriei timpul şi oamenii au început să sape urme tot mai adânci. Din vremea când lumea lui Cezar Petrescu se întindea dintr-o parte în alta a Bucureştiului, pe strada al cărei nume a ajuns să fie sinonim cu numele oraşului, au supravieţuit până azi mai mult amintirile. Şi de multe ori nici ele... "Cu capul înspre Carpaţi şi coada înspre Giurgiu, uneşte Parisul cu Ţarigrad", aşa cum îl desena pe o hartă imaginară şi subiectivă acelaşi Gheorghe Crutzescu, Podul Mogoşoaiei se sufocă astăzi de anii care îl apasă, din 1692, când Constantin Brâncoveanu construia un drum care să-i lege moşia de pe malul Dâmboviţei cu cea de la Mogoşoaia.

Tot atunci hotăra şi să fie podit cu bârne de lemn de stejar, de unde i-a şi rămas numele de Podul Mogoşoaiei, până în 1878, când a fost rebotezată Calea Victoriei, la intrarea triumfătoare a trupelor române în Bucureşti, pe această arteră, după Războiul de Independenţă, cum frumos îşi începe povestea Alexandru Ofrim, autorul unuia dintre cele mai importante studii despre drumurile Bucureştiului, "Străzi vechi din Bucureştiul de azi", apărut la Editura Humanitas.

Am pornit pe Calea Victoriei încercând să-i descoperim drumul şi povestea aşa cum s-au desenat în cele peste două secole de existenţă. De sus, din partea cea mai veche a Podului, care începe pe malul Dâmboviţei, am luat-o spre locul unde se afla Mănăstirea Zlătari din curtea interioară a hanului cu acelaşi nume, din mahalaua unde îşi făceau veacul meşterii aurari şi argintari. Hanul cu aur de mister, în care se pare că promiscuitatea şi strălucirea giuvaierelor se amestecau cu suntele ce se iţeau din clopotniţa ce dădea spre Podul Mogoşoaiei, azi a dispărut.

Demolat în 1903, împreună cu toate cele aproape 200 de încăperi şi cu tainele lui. Între timp a fost uitat. I-am întrebat pe trecătorii grăbiţi ai secolului al XXI-lea despre Hanul Zlătari. N-am găsit pe nimeni care să-şi amintească.

POPAS LA SĂRINDAR
Ne-am continuat drumul spre intersecţia cu Bulevardul Regina Elisabeta. Pe locul unde astăzi se află Cercul Militar Naţional, era odată celebra Mănăstire Sărindar. Dispărută şi ea în praful istoriei, aşa cum dispărute sunt astăzi amintirile în praful noului Bucureşti, prea grăbit să se oprească o clipă în loc să-şi amintească. O invitaţie la reamintire este călătoria noastră pe strada cea mai frumoasă a oraşului numit odată, demult, "Micul Paris", cu popasuri în locuri azi dispărute şi reinventate...

O întrebare timidă adresată la întâmplare pe stradă. Un singur domn îmi răspunde că ştie că-n acel loc s-ar fi aflat odată o biserică renumită pentru că adăpostea o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni şi care "scotea dracii din om". Cum anume se întâmpla, istoriseşte Gheorghe Crutzescu: "Multe generaţii de bieţi nebuni au trăit în lanţuri şi bătăi în balamucul Sărindarului, până în anul 1802, când au fost mutaţi la Biserica Icoanei. Aici n-ar mai fi fost puşi în lanţuri, ci doar în butuce şi numai noaptea". De ce Sărindar?

Răspunsul a rămas mereu ascuns, iar o dată cu dispariţia locului s-au stins şi întrebările. În rest, şoferii de taxi care aşteaptă la colţul bulevardului sau vânzătoarele de flori ridică din umeri nedumerite. Ele doar Cercul Militar îl ştiu. Altceva n-au văzut, n-au auzit...

Peste drum e celebrul Capşa. Toată literatura interbelică se opreşte din când în când la restaurantul aflat pe locul unor foste case boireşti.
"Timp de 75 de ani, Capşa a fost mai mult decât un hotel, o cofetărie sau o cafenea, a fost într-un fel buricul ţării şi cronica ei vie. Demult, Capşa a intrat în istoria noastră. (...) Aici a mâncat, timp de 30 de ani, tot ce avea un nume în Bucureşti şi tot ce era străin cu vază. Aci venea, după teatru sau concert, protipendada bucureşteană să supeze. (...) Iar în cele trei salonaşe «particulare» care dau pe Strada Edgar Quinet s-au perindat toate femeile frumoase ale Bucureştilor, toate actriţele străine, toate elegantele, mai mult sau mai puţin artiste, atrase de faima cheflie a oraşului nostru. (...) În salonaşele de la Capşa a râs Reichemberg cea cu dinţii de mărgăritar, Cleo de Merode, iubita lui Leopold al II-lea, Jane Hading, sau cei mai frumoşi umeri ai Franţei, dar şi Cora Laparcerie, Blanche Toutain, Suzanne Despres, Rejane şi Sarah Bernhardt."




E "cronica prescurtată" a unuia dintre cele mai importante "popasuri" de pe Calea Victoriei, scrisă de Crutzescu în "Podul Mogoşoaiei". La Capşa timpul s-a oprit puţin în loc. Strălucirea i-a pălit şi este astăzi mai degrabă "umbra unui vis". O după-amiază de sfârşit de noiembrie, în care, din interiorul restaurantului, culorile străzii considerate odată cea mai elegantă din Bucureşti încep să se stingă în luminile serii.

Cum să nu-ţi aminteşti că această Cale a Victoriei a fost primul bulevard iluminat electric din Bucureşti? Întorci, fără să vrei, clepsidra şi primele lumini de felinare se amestecă acum cu farurile noilor automobile care o sufocă în zilele noastre curgând, dinspre Piaţa Victoriei spre Splaiul Independenţei, în sens invers plimbării la care noi v-am invitat, nu întâmplător... Ca să ne intersectăm timpurile, ca să-i oprim cumva curgerea. Înspre Biserica Kreţulescu... Apoi tot mai departe spre Palatul Regal, distrus de un incendiu în 1926 şi reconstruit, căpătând înfăţişarea actuală prin anii 1930. E locul unde se află azi Muzeul Naţional de Artă.

Cu un mic efort de imaginaţie ştergeţi toate detaliile sfârşitului de an 2009, toate bannerele, luminile prea puternice, maşinile prea colorate şi veţi descoperi imaginea în sepia a unuia dintre cele mai frumoase locuri din Bucureşti, unde cei ce veneau odată să-l viziteze se opreau în loc. Alături... "Palatul Fundaţiei Culturale Carol I (astăzi Biblioteca Centrală Universitară) a fost inaugurat în anul 1895. În faţa clădirii se afla statuia ecvestră a Regelui Carol I, demolată în 1948, după proclamarea republicii. Mai sus, se află Academia Română, construcţie în stil neoclasic de la sfârşitul secolului al XIX-lea, scrie Alexandru Ofrim.

DE LA ATENEU LA PIAŢA AMZEI...
Dar dacă s-ar întâmpla ca vreun călător din lumea secolului al XIX-lea să se rătăcească în timp şi să nimerească acum în apropiere de Palatul Regal, n-ar recunoaşte prea mult din vechiul oraş. Clădiri mari de sticlă şi oţel s-au ridicat şi au înghiţit romanticul bulevard cu tarabe şi flori. De la Ateneu la Piaţa Amzei fosta Cale a Victoriei a apus cu totul, iar imaginile sunt greu de suprapus. Paşii răsună straniu căutând o lume care nu mai e. Palatul Ştirbey se arată fantomatic şi întunecat. Paznicul îmi răspunde că acolo nu mai e nimic. A adăpostit un timp un Muzeu al Ceramicii şi Sticlei, dar acum curtea e năpădită de buruieni.

De la amestec de "palate şi magherniţe, case de ţară şi zgârie-nori", Calea Victoriei a devenit amestec de zgârie-nori şi palate îmbătrânite... Cuvintele paznicului de la Ştirbey rămân emblematice. "Înăuntru e gol-goluţ. Şi n-ai unde, dom'le, e coşcovit, uită-te şi mata cum arată statuile alea. Ăsta trebuie dărâmat şi făcut altul. Vă zic eu că te costă mai mult să îl refaci pe-ăsta decât să faci altul. Aţi văzut ce repede se face acuma. Se găseşte materiale, nu-i problemă, ăsta e o hărăbaie..."

De aici şi până în Piaţa Victoriei mai e puţin. Un drum de câteva minute în care se înghesuie vreo două secole de istorie şi multe poveşti. Una dintre cele mai frumoase, care şi-a legat numele de bulevardul iubit al Bucureştiului, este romanul lui Cezar Petrescu...

"Calea Victoriei răsuna de clamoarea mulţimii care se întoarce de la cea mai strălucită cursă de cai, cu cele mai extravagante surprize la pariuri din acel an, în cel mai triumfal amurg din acea toamnă. E o fâlfâire nebună de eşarfe în urma automobilelor, o întrecere biciuită de echipaje, o larmă hohotitoare de glasuri, în care şi ele vor să fie fericite; risipindu-se până aici, în camera unde n-au fost niciodată flori şi unde, pe patul cu pătura aspră, se află o moartă pentru faptul divers de mâine. Pe cerul nemărginit albastru două braţe întinse descătuşează în sfârşit plânsul. Poate imploră lumina de sus. Cerul era înalt şi gol."


Calea Victoriei în ploaie

Calea Victoriei a fost de nenumărate ori sursă de inspiraţie pentru literaţi şi plasticieni din epoci diferite. I-am alăturat romanului semnat 5406-107773-calea_victoriei_37.jpgde Cezar Petrescu - "Calea Victoriei" - una dintre cele mai cunoscute lucrări realizate de pictorul originar din Giurgiu, Nicolae Dărăscu. "Calea Victoriei pe ploaie" surprinde într-o perspectivă plonjantă o porţiune din Calea Victoriei, văzută dinspre Piaţa vechiului Teatru Naţional, la intersecţia dintre Calea Victoriei cu actualul bulevard regina Elisabeta. Lucrarea a fost pictată în 1918, când Dărăscu era profund influenţat de evenimentele dramatice din perioada războiului.

Paleta este sumbră redusă la tonuri de gri cu accente puternice de negru. Compoziţia este riguroasă, organizată după modelul cezannian. Interesantă este atmosfera difuză şi umedă prin care Dărăscu reuşeşte să trasmită perfect privitorului senzaţia ploii. Nicolae Dărăscu (1883-1959) - "Calea Victoriei pe ploaie", 1918 M.N.A.R., Galeria de artă românească modernă.
• Valentina Iancu
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Liviu Vârciu și Andrei Ştefănescu fac mărturisiri despre competiție

Liviu Vârciu și Andrei Ştefănescu fac mărturisiri despre competiție
Vedetele care au acceptat provocarea „Asia Express”, emisiune ce debutează în primăvara 2018 pe Antena 1, se confruntă deja cu greutățile unui stil de viață cu care nu sunt obișnuiți, iar suma...

Narcisa Stănescu revine în Bootcamp, la ”X Factor”, încărcată cu daruri pentru jurați

Narcisa Stănescu revine în Bootcamp, la ”X Factor”, încărcată cu daruri pentru jurați
Galerie Foto După ce prezența sa a uluit o țară întreagă, Narcisa Stănescu, revine la ”X Factor”, de această dată în Bootcamp, încercând să își câștige locul și în...

Lady Gaga, Ștefan Bănică, Tom Jones, Gina Lollobrigida și Tarkan cântă la “Te cunosc de undeva!”

Lady Gaga, Ștefan Bănică, Tom Jones, Gina Lollobrigida și Tarkan  cântă la “Te cunosc de undeva!”
Galerie Foto Gala vedetelor din toate timpurile continuă sâmbătă, 25 noiembrie, de la ora 20.00, la Antena 1, într-o nouă ediție “Te cunosc de undeva!”, jurizată de Ozana Barabancea, Andreea Bălan,...

Corina Chiriac, în lacrimi la catafalcul Stelei Popescu

Corina Chiriac, în lacrimi la catafalcul Stelei Popescu
Trupul neînsufleţit al Stelei Popescu a fost adus vineri, la Teatrul „Constantin Tănase”, unde sute de persoane au mers să îi aducă un omagiu artistei care s-a stins subit, la vârsta de...

Ștefan Bănică și-a ales cei patru băieți care vor intra la duel, la ”X Factor”

Ștefan Bănică și-a ales cei patru băieți care vor intra la duel, la ”X Factor”
Galerie Foto După o etapă de Bootcamp plină de emoții, juratul ”X Factor” Ștefan Bănică și-a ales cei patru băieți care vor trece în etapa următoare a concursului, cea a Duelurilor. Radu Mitrea, un...

13 premiere naționale la HipTrip Travel Film Festival 2017

13 premiere naționale la HipTrip Travel Film Festival 2017
4 zile de festival, 15 filme, dintre care 13 în premieră națională, 2 propuneri la Premiile Oscar, 5 documentare și o docu-ficțiune, 2 filme românești și 17 țări implicate în realizarea...

De la 0 RON, la două bile norocoase pe suma de 150.000 RON

De la 0 RON, la două bile norocoase pe suma de 150.000 RON
Galerie Foto Echipa care a intrat în platoul ,,The Wall- Marele Zid” a cucerit din primul moment, căci povestea lor de dragoste, posibilă printr-o frumoasă coincidență a destinului, a fost primul semn că cei doi...

Arhitectura României Mari, la Palatul Noblesse, din București

Arhitectura României Mari, la Palatul Noblesse, din București
Galerie Foto Un film documentar și o expoziție de fotografii au fost prezentate în premieră, joi, la Palatul Noblesse, din București, în cadrul proiectului “Arhitectura României Mari”. Asociația...

Stela a plecat printre stele

Stela a plecat printre stele
Actriţa Stela Popescu a fost găsită moartă, ieri, la domiciliul ei din Bucureşti, medicii sosind la câteva ore după ce aceasta îşi pierduse viaţa. Artista urma să împlinească 82 de ani pe 21...

Actrița Cristina Stamate, internată de urgență în spital

Actrița Cristina Stamate, internată de urgență în spital
Actrița Cristina Stamate se află internată în stare gravă la Spitalul Floreasca. Potrivit lui Alis Grasu, managerul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Bucureşti, actrița leșinase, avea tensiune scăzută...

Dorel Vişan: Stela Popescu a fost o artistă unică

Dorel Vişan: Stela Popescu a fost o artistă unică
Actorul Dorel Vişan a declarat joi, pentru AGERPRES, că Stela Popescu a fost o artistă unică, care "a făcut parte din categoria artiştilor mari".  "Îmi vine greu să vorbesc despre...

Ion Dichiseanu despre Stela Popescu: "Nu-mi găsesc cuvintele"

Ion Dichiseanu despre Stela Popescu: "Nu-mi găsesc cuvintele"
Actorul Ion Dichiseanu a declarat joi, că "trăim clipe cumplit de grele" atunci când apare vestea decesului unui coleg, mai ales unul de talia Stelei Popescu.   "Nu-mi găsesc...

GALERIE FOTO - Stela Popescu, drumul actriței din Basarabia până la statutul Doamna Teatrului de Revistă

GALERIE FOTO - Stela Popescu, drumul actriței din Basarabia până la statutul Doamna Teatrului de Revistă
Galerie Foto Actriţa Stela Popescu s-a născut la 21 decembrie 1935, la Slobozia-Hodorogea, Orhei, Basarabia. S-a născut într-o familie de învăţători, iar prima amintire pe care o avea bine întipărită...

Florin Piersic este distrus după aflarea veştii morţii artistei Stela Popescu

Florin Piersic este distrus după aflarea veştii morţii artistei Stela Popescu
Florin Piersic este şocat de această veste cutremurătoare: ” Sunt uluit sunt temrinat, acum am aflat, de 10 minute, și nu-mi vine să cred. Acum câteva zile povesteam de una și de alta și uitați...

Alexandru Arşinel a izbucnit în plâns, la aflarea veştii că Stela Popescu a murit

Alexandru Arşinel a izbucnit în plâns, la aflarea veştii că Stela Popescu a murit
Actriţa Stela Popescu, în vârstă de 82 de ani, a murit. Primele informaţii arată că actriţa a fost găsită decedată în locuinţa sa. Echipajul SMURD sosit la faţa locului a constatat...
Serviciul de email marketing furnizat de