Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministrul Daniel David a anunțat, ieri, într-o conferință de presă, că programul „Săptămâna Altfel” din viitorul an școlar va include două teme - violența și consumul de droguri, iar activitățile vor fi semistructurate. Decizia a fost luată după ce s-a constatat că nu în toate unitățile de învățământ se face educație împotriva acestor fenomene, iar prin impunerea celor două teme într-un cadru organizat se vor putea face progrese notabile. Ministrul a explicat că în fiecare școală vor merge specialiști care să lucreze cu elevii, profesorii și părinții, însă deocamdată nu se știe cine vor fi acești specialiști și în ce formă vor colabora cu școlile. Va mai exista și „Butonul roșu” - pentru semnalarea cazurilor de violență sau consum de droguri.
Reorientarea programului „Săptămâna Altfel” către educarea împotriva violenței și a consumului de droguri este doar la nivel de discuție între ministrul Educației și secretarii de stat, în acest moment, dar se poate materializa în scurt timp, după ce a fost anunțată de ministrul Daniel David ca un prim pas în acțiunile concrete de reducere a acestor fenomene nocive din mediul școlar.
Nu toți profesorii sau directorii de școli sunt de acord cu reforma, mai ales pentru că se vor suprapune unele perioade dedicate educației informale, precum „Săptămâna Altfel” și „Săptămâna Verde”, însă ideea de a fi aduși specialiști care să discute direct cu elevii, profesorii și părinții poate da rezultate bune și în privința acestor probleme, așa cum au dat în proiecte de mai mică anvergură.
Unul dintre exemplele de succes este proiectul derulat de Organizația Salvați Copiii pentru reducerea bullyingului și a violenței. De altfel, Salvați Copiii este singura organizație care a mers cu mai mulți specialiști din școală în școală, inclusiv în mediul rural, făcând periodic statistici referitor la situația bullyingului pe care le folosesc și instituțiile statului român.
Programe au existat doar în unele școli
Mai există programe derulate la nivel local, gestionate de primării sau de consilii județene, pentru reducerea fenomenului violenței în școli, structurate exact pe acest tipar care implică dialogul specialiștilor cu elevii, profesorii și părinții, inclusiv programe speciale dedicate părinților care sunt chemați să participe la cursuri concepute pentru ei, astfel încât să poată înțelege mai bine fenomenele care le afectează copiii.
Însă aceste proiecte s-au implementat doar în unele școli sau localități, acolo unde cineva a avut o astfel de inițiativă și a existat posibilitatea de colaborare cu toate părțile implicate. Niciodată nu a venit o decizie din partea Ministerului Educației pentru introducerea unui program național unitar. Ministrul crede că doar după ce se va introduce o astfel de măsură se vor putea vedea și analiza rezultatele, la nivel de țară, iar „Săptămâna Altfel” poate fi reorientată către acest tip de activitate.
Citește pe Antena3.ro
„Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” vor fi organizate, în viitorul an școlar, în intervalul 8 septembrie 2025 – 3 aprilie 2026, fiecare durând 5 zile lucrătoare. Elevii din filiera tehnologică, profesională și postliceală ar trebui să aibă activități de instruire practică în aceste perioade.
Cazul care a alertat părinții
Măsura a fost discutată la nivel de minister după ce un tânăr (Rareș Ion) a murit după o supradoză de stupefiante, după ce se filmase de mai multe ori consumând droguri și postase filmările pe TikTok. Victima avea 20 de ani, dar ancheta în acest caz arată că începuse să se drogheze când era elev.
De altfel, situația traficului de droguri în școli și licee este scăpată de mult timp de sub control, pentru că Poliția și DIICOT au preferat, mulți ani, să urmărească doar marii traficanți care ar putea afecta Uniunea Europeană. Astfel, deși de peste 15 ani erau cunoscuți micii „dealeri” care plasează substanțe interzise mai ales în școli și racolează elevi, mulți dintre ei nici măcar nu au fost deranjați de controalele polițiștilor, primele schimbări de strategie făcându-se abia anul trecut, când deja era prea târziu pentru a mai stopa fenomenul generalizat.
Abia acum s-a descoperit, în urma anchetei morții tânărului de 20 de ani, că exista o legătură între acesta și Vlad Pascu, tânărul condamnat după ce a ucis mai mulți tineri, la intrarea în localitatea 2 Mai, fiind drogat la volan. Cei doi aveau același furnizor de droguri care nu se sfia să se filmeze în timp ce prepara substanțele interzise și să-și facă „publicitate” pe rețelele de socializare, fără să fi fost deranjat până acum de polițiști.
În această situație care s-a generalizat și a devenit un fenomen extrem de periculos, scăpat de sub control de autorități, Ministerul Educației încearcă să educe elevii, profesorii și părinții pentru a ști cum să spună „Nu!” drogurilor, dar și cum să acționeze în cazurile de bullying și de violență.
Ghiduri practice și noi proceduri
Va fi nevoie de o strategie clară și de o reglementare, pentru a putea stabili ce fel de specialiști vor merge în instituțiile de învățământ și ce ar trebui să facă, în cadrul acestui nou program național din „Săptămâna Altfel”.
Specialiștii care s-ar putea ocupa de astfel de programe, în școli și licee, ar putea fi consilierii școlari, dar și psihologi, sociologi și polițiști care au gestionat situații legate de bullying, violență și consum de droguri în rândul elevilor. Ministerul Educației va trebui să găsească o modalitate de a-i contacta și de a încheia contracte cu specialiștii, pentru care va trebui să se și calculeze un buget, pentru a putea fi plătiți. Se mai poate colabora cu ONG-urile care au astfel de specialiști și care deja implementează proiecte în școli și licee.
„Chiar dacă există documente, metodologii și chiar legi care vizează prevenirea și combaterea bullyingului, problema esențială este că, la nivel de sistem, ele sunt fie ignorate, fie insuficient înțelese. Mă bucur că domnul ministru atrage atenția asupra faptului că lumea nu știe de ele. Dar, dincolo de lipsa de informare, sunt nevoită să spun că nu e suficient să existe «proceduri» pe hârtie, ci trebuie să existe măsuri eficiente, practice, care să funcționeze acolo unde copiii își petrec majoritatea timpului lor. Adică în școli. Organizația Salvați Copiii a sprijinit 170 de școli pentru a implementa efectiv normele metodologice antibullying pe care le-am elaborat încă din 2020, în parteneriat cu Ministerul Educației și cu sprijinul ANPDCA. De ce doar 250, în contextul în care sistemul are câteva mii de școli, iar bullyingul afectează direct 50% dintre elevi, și indirect 80%? Pentru că nu a existat voința reală de a promova acele structuri, la nivel oficial, în întreg sistemul de învățământ”, a explicat, pentru Jurnalul, Gabriela Alexandrescu, președinte Salvați Copiii.
Noile activități nu vor fi lăsate în întregime la inițiativa unităților de învățământ, ci vor urma un model semistructurat, ceea ce presupune ca fiecare școală să primească ghiduri clare, inclusiv metode de lucru și proceduri de intervenție, cu accent pe simulări și instruire practică pentru profesori, elevi și părinți. Obiectivul este ca toți actorii din școală să poată reacționa prompt și corect în fața unor situații de risc.
„Vrem ca toate aceste activități să urmeze un cadru mai bine structurat, nu să rămână la latitudinea fiecărei unități școlare. Ne dorim două lucruri: profesorii, elevii și părinții să fie pregătiți de specialiști pentru a putea identifica astfel de fenomene, să cunoască și să exerseze fie și într-o variantă de simulare, în prima fază în timpul școlii, dar după aceea să poată să aplice în viața de zi cu zi procedurile de management pe care le avem pentru aceste cazuri”, a explicat ministrul Educației.
Se vor semnala cazurile pe o platformă digitală
O altă măsură pe care Ministerul Educației o ia pentru a reduce aceste fenomene este „Butonul roșu” - un proiect conceput pentru a se putea anunța de urgență orice situație pe care cineva o observă în școli și licee, astfel încât intervenția să se poată face rapid și eficient. Proiectul se află acum în faza finală a aprobărilor și urmează să fie implementat în cel mai scurt timp. Este un instrument menit să sprijine prevenția - o platformă digitală de raportare a incidentelor de violență și consum de droguri. Raportările vor putea fi făcute inclusiv anonim, pentru a încuraja semnalarea timpurie a problemelor.
Metoda anunțării acestor cazuri prin mesaje anonime vine de la organizațiile studenților care au propus-o, anul trecut, pentru semnalarea situațiilor de hărțuire. În alte țări este deja folosită și dă rezultate foarte bune. În curând se va putea aplica prin „Butonul roșu”, proiect care va fi reglementat prin Ordin de ministru. Ministrul a anunțat că Ordinul privind „Butonul roșu” prin care vor fi semnalate cazurile de violență și de consum de droguri în școli se află pe circuitul de avizare.
„Ideea generală este aceasta pe care am anunțat-o deja: putem anunța acest lucru și printr-o variantă anonimă, ceea ce cred că va ajuta prevenirea și controlul acestui fenomen în școli”, a spus ministrul, în cadrul aceleiași conferințe de presă.
100 de milioane de lei pentru a ține studenții în bănci
Ministrul Educației a anunțat și o măsură pentru reducerea abandonului universitar, după ce s-a constatat că situația din țara noastră este mult mai gravă decât cea de la nivel european.
Pentru a reduce abandonul universitar, Ministerul Educației lansează un program de 100 de milioane de lei care va fi introdus printr-un nou Ordin de ministru care va conține procedura de accesare a acestor fonduri guvernamentale de către instituțiile de învățământ superior. Din acești bani se vor susține proiecte, programe ale universităților care vor fi gândite într-o anumită logică.
„Noi avem câteva probleme mari în zona universitară. Așa cum știți, procentul celor care termină studii superioare, prin raportare la populația generală sau prin raportare la grupul de tineri 24-34 de ani, arată foarte rău în țară. De obicei, media europeană are o mărime dublă față de cât avem noi în țară. De exemplu, prin raportare la populația generală, noi suntem undeva în jur de 16%; media europeană este în jur de 30%. În grupul celor de 24-34 de ani, noi avem în jur de 23-26% depinde când măsori și cum măsori, în timp ce media europeană este în jur de 40-43% deci arată rău, iar acest lucru ne vulnerabilizează”, a explicat ministrul Daniel David care pune pe seama acestei situații legate de abandonul școlar succesul pe care îl au pseudoștiința, pseudoreligia și teoriile conspirației.
„Pentru a corecta acest lucru, dincolo de faptul că trebuie să-i încurajăm pe tineri să își dorească să intre în învățământul superior, trebuie să ne asigurăm că cei care intră în învățământul superior rămân și termină, absolvă studiile și au lucrările de licență, lucrările de disertație. Și în acest sens avem acest program de prevenire a abandonului universitar. Cum se va desfășura? Vom avea un ordin de ministru în următoarele zile prin care vom detalia aceste lucruri, vom avea și o procedură. Bugetul pus la dispoziție în prima fază este undeva în jur de 100 de milioane și vom susține proiecte, programe ale universităților, dar care vor fi gândite într-o logică pe care o vom preciza în acel ordin”, a adăugat ministrul.
Banii ar urma să vină atât din bugetul de stat, dar și dintr-o linie de finanțare pe fonduri europene nerambursabile, care încă nu a fost identificată. Ministrul a mai spus că speră ca universitățile să contribuie, la rândul lor, cu resursele proprii pentru a da sustenabilitate proiectelor pe care ministerul de resort le va finanța în prima etapă. De asemenea, nu se va finanța orice fel de proiect. Vom încerca să spunem și ce țintim noi, știind din diverse studii ce contează pentru a reduce abandonul școlar universitar”, a mai explicat ministrul.
