Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Plenul Senatului și Camerei Deputaților au avizat , astăzi,în unanimitate, solicitarea președintelui Klaus Iohannis pentru organizarea unui referendum național. Este,însă, vorba despre un aviz consultativ, președintele urmând să decidă care va fi întrebarea, vizând o problemă de interes național, la care românii cu drept de vot vor trebui să răspundă.
Dar dacă, dacă în ceea ce privește data referendumului, nu am văzut să existe controverse, nu același lucru se poate spune despre întrebarea care se va regăsi pe buletinele de vot. De fapt, în absența unei comunicări oficiale, circulă, de-acum, în spațiul public, mai multe variante posibile pe care sociologii și comentatorii le iau în calcul. Variante pe care, la rândul meu, le preiau așa cum au fost menționate în ,,Ediția de week-end’’, realizată de Cătălina Porumbel și difuzată pe canalul Antena 3.
Avem, așadar, aceste trei posibile întrebări:
-1) ,,Vreți ca România să fie condusă de hoți și corupți, iar lupta anticorupție să fie slăbită?’’;
-2) ,,Vreți ca România să continue lupta anticorupție fără modificarea codurilor penale?’’; și
-3) ,,Vreți ca România să fie condusă de persoane care să nu aibă dosare penale și condamnări definitive?’’
La drept vorbind, cele trei întrebări sunt… două! Asta pentru că întrebarea a 3-a nu face decât să o reformuleze pe prima. În schimb, cea de a doua este mult mai apropiată de evenimente ale actualității imediate, adică la proiectul Ordonanței de urgență 13, lansată de Ministerul Justiției și, între timp anulată, dar, încă, intens contestată de participanții la amplele demonstrații din București și din țară. Motiv în plus pentru a subscrie,fără rezerve, la drastica sancțiune morală aplicată de avocatul Gheorghe Piperea:,,Dacă întrebarea va fi dacă să continuăm sau nu lupta anticorupție, un astfel de referendum va fi și inutil și se va dovedi și naiv’’.
Există, însă, un anume ,,ceva’’ care unește cele trei variante și care reprezintă atât marea lor vulnerabilitate, cât, mai ales, capcana cinică în care pot să fie atrași respondenții, incontestabil oameni de bună credință. Am în vedere faptul că ele pornesc de la o premisă - să îi spun elegant: discutabilă sau numai parțial adevărată- și anume că toate , dar absolut toate!, dosarele deschise în cadrul ,,campaniei anticorupție’’ au fost corect instrumentate și judecate cu deplină imparțialitate. Or, așa după cum realitatea o dovedesc fără putință de tăgadă, multe, chiar îngrijorător de multe asemenea dosare au o profund incorectă miză politică, ele vizându-i, în mod evident, pe adversarii, declarați sau doar potențiali, ai unor structuri de putere sau de comandă.
Că au spus aceste adevăruri și,mai mult, au demonstrat-o, cu argumente inatacabile, anchetele de presă ale unor publicații și televiziuni- între care Antena 3 și Jurnalul Național au avut și au o prestație de excepție- asta numai este de-acum o noutate. Noutatea, dacă o putem numi așa, vine din aceea că la o asemenea concluzie au ajuns și prestigioase instituții de presă din state fanion ale democrațiilor consolidate, pe care cu greu am putea să le suspectăm de subiectivism și de partizanat. Un recent exemplu fiind severa analiză pe care jurnalistul Roger Boyes o publică în ,,The Time’’ sub titlul ,,România devine un stat UE în afara legii’’. Consemnând cu interes și apreciind participarea amplă la acțiunile de stradă din aceste zile, autorul consideră, încă, că,, mânia lor ( a protestatarilor n.n.) ar trebui să vizeze serviciile secrete care au folosit lupta anticorupție pentru a-și regla conturile cu inamicii, care au erodat drepturile fundamentale și au instituționalizat legătura sinistră între sistemul judiciar, serviciile secrete și departamentele anticorupție’’.(Prin sintagma ,,legătură sinistră’’ putem și trebuie să înțelegem ,,sistemul’’ care acționează, în primul rând, în formula ,,binomului DNA-SRI’’.)
Odată făcută această mențiune, revenim pentru a defini ceea ce, deopotrivă, constituie marea vulnerabilitate, ca și capcana perfidă pe care o întind, în oricare formulare, cele trei posibile întrebări la referendum, În fapt, nu anticorupția, ca necesitate, ca o principală cale de asanare a societății, o contestă românii, cu numai și numai maniera, partizană și părtinitoare, mijloacele incorecte cu care se operează di ce în ce mai des, precum și direcția unică pe care i-o imprimă ,,binomul DNA-SRI’’. Prin urmare, nu despre necesitatea luptei anticorupție, înțeleasă doar la nivel abstract, de principiu, trebuie să discutăm și să decidem prin referendum. Practic, cele trei întrebări nu vor decât să determine un vot pozitiv din partea românilor. Vot de care, cei direct interesați vor putea să se prevaleze, cei direct interesați pentru a da o alură de legitimitate continuării și, de ce nu?, amplificării practicilor samavolnice, dictaturii binomului.
De aici, aparte, în mod inevitabil, întrebarea-cheie: știa sau, măcar, a devenit conștient, președintele Klaus Iohannis, ce nenorocită capcană li se întinde românilor, sub paravanul unei perfect constituțional referendum pe o problemă cu adevărat de interes național cum este lupta împotriva corupției? Mai direct spus, a fost, domnia sa, părtaș la o asemenea uriașă tentativă de manipulare sau a fost, el însuși, indus în eroare și este manipulat?
Acestea fiind și singurele două variante între care trebuie să aleagă și să răspundă președintele Klaus Iohannis. O a treia variantă fiind definitiv exclusă, conform caracterului universal al aplicării principiului ,,tertium non datur’’. Principiu fundamental al științei logicii despre care, măcar până acum, nu am știință să fi fost abrogat, prin ordonanță de urgență, prin referendum național, european sau mondial.
