Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernul și-a stabilit prioritățile legislative pentru acest an. Ele sunt incluse în documentul intitulat Planul Anual de Lucru al Guvernului (PALG), care cuprinde nu mai puțin de 168 de propuneri de acte normative care ar urma să fie adoptate. Anul trecut acest plan a fost realizat doar în proporție de 53%, dar suficient pentru a bifa o obligație asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care impune Guvernului un grad de realizare de minimum 50% a PALG. Dintre proiectele legislative care ar trebui adoptate de Executiv anul acesta, cele mai multe revin Ministerului Educației și Cercetării - 24, Ministerului Finanțelor - 20 și Ministerului Afacerilor Externe - 15. Pe lista de priorități figurează multe proiecte a căror adoptare este întârziată de ani, iar pe această listă apar și câteva proiecte propuse de Ministerul Apărării care sunt astăzi extrem de importante, în contextul războiului din Ucraina.
Segmentul militar este bine reprezentat
Pe lista de priorități a Guvernului figurează și achiziționarea de tehnică militară. Pentru aceasta, în cursul lunii mai ar trebui să fie adoptate proiectul de «Hotărâre de Guvern privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem armament individual tip NATO”», precum și «Hotărârea Guvernului privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente etapei I a programului de înzestrare „Mașina de luptă a infanteriei, pe șenile” - MLI». De asemenea, în iulie ar urma să fie adoptat proiectul privind prima etapă a programului de înzestrare „Sistem Satelitar Militar de Telecomunicații”.
Cu războiul la ușă, pregătirea populație pentru apărare încă așteaptă
În acest domeniu, Executivul a înregistrat deja primele restanțe, după ce în cursul lunii martie ar fi trebui să adopte proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare și Legea apărării naționale a României.
Modificarea Legii pregătirii populației pentru apărare este o inițiativă mai veche a Ministerului Apărării Naționale, ea apărând în primăvara anului 2022 ca un răspuns la invazia rusească în Ucraina. După aproape trei ani, adoptarea ei a bătut pasul pe loc, iar anul acesta a fost reluat de la zero circuitul de avizare. Actuala legea are multe prevederi depășite, spune MApN. Prin adoptarea modificărilor propuse, nu se intenționează introducerea serviciului militar obligatoriu, ci un serviciu militar în termen, voluntar. Vizați să intre în acest sistem sunt tinerii cu vârsta între 18 și 35 de ani, atât bărbați, cât și femei, iar serviciul va fi plătit. „Pe timp de pace, cetățenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, pot solicita Ministerului Apărării Naționale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni, în calitate de militar voluntar în termen”, se precizează în proiectul MApN.
În ceea ce privește noul proiect al Legii apărării naționale, el aduce în discuție conceptul de amenințări hibride la adresa securității României. Inițiativa legislativă deschide calea pentru intervenții în afara teritoriului țării noastre, iar astfel de acțiuni nu se vor limita doar la trupele militare, ci pot implica și alte tipuri de intervenții, în scopul contracarării acestor amenințări hibride. Aceste intervenții pot fi inițiate la recomandarea președintelui României, cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). De asemenea, proiectul prevede instituirea unui centru național militar de comandă, cu rolul de a coordona și de a facilita interoperabilitatea cu forțele NATO prezente pe teritoriul țării noastre.
Revine o veche promisiune: statutul cadrelor militare
În cursul lunii iulie pe agenda de lucru a Guvernului figurează un alt proiect așteptat îndelung de militarii armatei române. Este vorba despre proiectul privind statutul cadrelor militare. MApN nu este la prima încercare de a trece prin Guvern acest proiect, care în august 2022 s-a și aflat pe ordinea de zi a unei ședinței Executivului, dar a fost retras. De asemenea, el a mai figurat în PALG de-a lungul anilor, dar a fost amânat mereu. Adoptarea acestui proiect va duce la îmbunătățirea cadrului legal actual care guvernează exercitarea profesiei militare și stabilirea cadrului juridic privind dezvoltarea carierei militare.
Citește pe Antena3.ro
Planul Anual de Lucru al Guvernului (PALG) este un instrument de planificare a procesului de reglementare la nivelul administrației publice centrale, cuprinzând proiectele de documente de politici publice și proiectele de acte normative cu impact semnificativ asupra economiei, societății, mediului și bugetului general consolidat, pe care instituțiile administrației publice centrale cu rol de inițiator își propun să le înainteze, în cursul unui an calendaristic, spre aprobare Guvernului, pe baza priorităților din Programul de Guvernare.
Protejarea monumentelor istorice, o strategie care așteaptă la sertar de ani de zile
În cursul lunii aprilie, Executivul promite că vom avea și o strategie națională privind protejarea monumentelor istorice. Strategia așteaptă adoptare de câțiva ani, ea fiind realizată de Ministerul Culturii. Lista acestor monumente include peste 30.000 de obiective la nivel național, multe dintre ele având nevoie urgentă de consolidări. Printre clădirile cele mai vulnerabile la cutremur sunt clădirile ce fac parte din patrimoniul cultural, din cauza vechimii, a tehnologiilor de construcție și a nivelului avansat de degradare. În București sunt circa 350 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 90% sunt situate în zone construite protejate, iar multe sunt, de asemenea, încadrate individual în categoria monumentelor istorice. Pe lângă aceste aspecte, consolidarea clădirilor de patrimoniu reprezintă o provocare, necesitând decizii complexe în ceea ce privește conservarea/restaurarea unei clădiri, cu readucerea sa la forma, structura și stilul inițial, în detrimentul utilizării materialelor și tehnicilor noi care i-ar crește rezistența structurală.
Se pregătește o lege nouă pentru funcționarea Jandarmeriei, proiectul urmând să treacă prin Guvern în cursul lunii decembrie, după care va fi trimis spre adoptare în Parlament.
Legea antidoping va avea norme de aplicare
În cursul lunii mai ar urma să apară și normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante. Strategia națională antidoping pentru perioada 2024-2027 are ca obiective prevenirea şi combaterea la nivel naţional a fenomenului de dopaj prin adoptarea şi implementarea politicilor şi reglementărilor antidoping, coordonarea activităţii de prelevare de probe, gestionarea rezultatelor testărilor şi efectuarea procedurii de gestionare a rezultatelor. În vederea prevenirii și combaterii dopajului în sport la nivel național a fost înființată Agenţia Naţională Anti-Doping (ANAD).
Combaterea dezinformării online, în atenția Ministerului Afacerilor Externe
La propunerea Ministerului Afacerilor Externe, în luna iulie va fi adoptată propunerea de politică publică pentru formularea unui răspuns coordonat la dezinformarea online în sfera de competență a ministerului. Ministerul Afacerilor Externe în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) a accesat aproape 10 milioane de lei finanțare europeană prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) și 700 de mii de lei din bugetul național, cu scopul declarat de a combate dezinformarea online. Răspunsul statului român la acest „război” online devine extrem de important în contextul actual, când interferențele rusești sunt tot prezente. După experiență alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului trecut, autoritățile vor trebui să identifice cele mai eficiente metode de combatere a dezinformărilor venite pe calea platformelor digitale.
