Ero(r)i de sistem

Oameni buni, sistem putred! De câte ori nu aţi auzit asta? Da' sistemul cine-l face? Sfîntul Duh? Mă îndoiesc, are alte dureri de cap. Oamenii? Oh, da! Ei creează, întreţin şi dezvoltă sistemele! Ei sunt cei care vânează posturi în sistem, ei sunt cei care se adaptează şi nu transformă sistemul, ei sunt cei care-l gestionează şi nicidecum o conştiinţă omnipotentă şi omniprezentă. Iar sistemele din România, chiar şi cele pe care le credeam altfel decât marea masă, sunt virusate. Putrede! Tragediile din ultimii ani sunt o consecinţă a putregaiului din sistemele României. Fiecare dezastru, de la accidentele de circulaţie la inundaţii şi incendiul de la Colectiv au scos la suprafaţa putregaiul. Medicii spun că explozia puroiului e un pas spre vindecare. Poate! Sistemele acestei ţări par insă fântâni nesecate de putregai şi noroi. Pacientul numit România se îndreaptă spre morgă cu diagnosticul septicemie, iar în loc de tratament, primeşte doar lozinci. Vorbim de statul de drept da-l identificăm doar cu zăngănitul cătuşelor. Da, corupţia e mama tragediilor, însă stat de drept înseamnă altceva. Înseamnă echilibrul dintre domnia legii şi drepturile şi libertăţile individului. Înseamnă curaţarea temeinică şi de durată a sistemelor şi apoi transformarea lor în ceea ce ar trebui să fie. Primul pas îl fac procurorii, pe celelalate profesioniştii, iar beneficiarii sunt plătitorii de taxe. Meritocraţia a umblat dintotdeuna cu capul spart. Înţeleg că domnul Cioloş vrea să bandajeze Meritocraţia şi să-i facă loc în sistemele acestei ţări. Şi are doar un an la dispoziţie, unul electoral. Dacă aşa e, asta va fi marea bătălie a lui 2016: cea dintre Meritocraţie şi Caracatiţa politică. Eu una sper să învingă binele de data asta!