Cum era de asteptat si cum cerea Protocolul, in finalul ceremoniei de investire a noului sef al Statului Major General a luat cuvantul Traian Basescu. Transmisiile in direct ne-au surprins un auditoriu mai mult decat entuziast la discursul lui Traian Basescu.
Floarea cea vestita - si deloc vestejita - a Armatei noastre, prezenta in sala, aplauda sa-si rupa palmele. Putin a lipsit ca generalii si coloneii de acolo sa nu bata din picioare si sa suiere in doua deste. I-a oprit probabil, de la o asemenea reactie, obisnuita la rascracararile scenice ale Madonei, gandul ca sunt oameni seriosi, cu burta, vile si copii.
Rautaciosii ar putea zambi a rade (vorba lui Sadoveanu) la un atare entuziasm, punandu-l pe seama calitatii de Comandant Suprem a oratorului.
Armata e astfel croita incat comandantul e cel mai iubit fiu pentru subordonatii sai: de la cel mai iubit fiu al plutonului pana la cel mai iubit fiu al poporului. Noi insa vom acorda cremei militaricesti din sala prezumtia de sinceritate. Generalii si coloneii s-au simtit scarpinati in orgoliul lor de catane de vorbele dulci spuse de presedinte la adresa Armatei. Ar fi asta una din cauzele aplauzelor sincere.
Cealalta, mult mai importanta, a constat in cuvintele tari zise de Traian Basescu in legatura cu antrenarea Armatei in chelfanelile politice interne. Traian Basescu si-a exprimat - cu un deosebit talent actoricesc - revolta fata de tentativa unor politicieni de a folosi Armata in bataile pentru putere dintre civili.
Armata trebuie sa ramana neutra fata de confruntarile politice interne! a proclamat Comandantul suprem.
Afirmatia nu putea decat sa entuziasmeze un corp profesional care si asa dispretuieste nitel pe civili: n-au epoleti, nu poarta izmene si nu umbla in cizme la serviciu.
Pe militari nu i-a dat niciodata afara din casa subtilitatea.
Corespundea aceasta atat statutului de neutralitate politica al Armatei, cat si autoritatii de care se bucura ostirea in randul cetatenilor simpli.
Nu s-a intamplat asa.
Atat Eugen Badalan, cat si Traian Basescu au facut dintr-o solemnitate strict militara un moment de rafuiala cu fostul ministru civil, cu un partid politic si chiar cu primul-ministru. Traian Basescu a impins politizarea Armatei pana la a sugera ca institutiile civile de ancheta se simt incapabile sa traga la raspundere Armata.
Mai mult, luptatorul impotriva coruptiei a intervenit brutal in ancheta deschisa de DNA in afacerea Anvelopa:
a) proclamand cinstea feciorelnica a anchetatorului Eugen Badalan;
b) zicand ca DNA n-ar intelege astfel de comenzi dubioase ale generalilor care nu pot fi banuite de coruptie, ci doar de grija de a rezolva pe loc si la timp dificultatile armatei.
Ori de cate ori presa, parlamentul, societatea civila s-au zburlit la ilegalitatile structurilor de forta, acestea au dat fuga la pieptul lui Traian Basescu.
Si Traian Basescu le-a aparat.
Uitand ca domnia sa e presedintele unei tari europene si nu al unei republici bananiere.
De ce procedeaza presedintele astfel?
Pentru a-si fideliza structurile de forta, pentru a le face instrumentul politicii sale de rezolvare a unor interese personale. Intre care la loc de frunte se asaza interesul de a avea putere. Cat mai multa putere.