Iarnă energetică uşoară pentru Cioloş

Cu Bugetul aşezat de alţii, Guvenul trece la administrarea problemelor curente care în România sunt o succesiune de spaime şi de crize care ţin trei zile şi se rezolvă în tot atâtea, precum gripa.

Premierul Cioloş, întors de la Bruxelles, din politica mare din Consiliul European, coboară să analizeze tabelele în care este sintetizat Programul de iarnă pentru asigurarea funcţionării Sistemului Energetic Naţional (SEN). De peste patru decenii, venirea iernii aduce un dezechilibru între cererea de energie şi producţie, urmat de restricţii, sancţiuni, nemulţumirea populaţiei. De pe vremea lui Ceauşescu, iarna cădeau capete, mulţi miniştri şi directori îşi pierdeau funcţiile, situaţie care se repetă până în zilele capitalismului triumfător. Programul pentru iarna aceasta nu este încă aprobat de Guvern, deşi calendaristic am fi în plină iarnă. Pe 18 decembrie a fost pus în dezbatere publică, dar cu siguranţă, în preajma Crăciunului va fi aprobat. Surprind câteva date din programul întocmit de noul ministru al Energiei. Consumul estimat de Institutul de Prognoză ar scădea cu 6,6 la sută în perioada ianuarie-martie 2016, comparativ cu trimestrul 1 din 2015, dar Dispeceratul Energetic Naţional anunţă o creştere de 3,7 procente pentru aceeaşi perioadă. Pentru siguranţă, programul are ca bază o creştere de 2 la sută, ceea ce lasă disponibilă o cantitate de energie electrică la export de 2021 GWh pe pieţele din Cehia, Slovacia, Ungaria. Stocurile de siguranţă necesare pentru final de decembrie se ridică la 1,377 milioane tone cărbune, 143 mii tone păcură, un grad de umplere a lacurilor de 38,6 la sută şi 1,7 miliarde mc gaze naturale înmagazinate. Iarna se anunţă blândă, aşa încât se poate conta şi pe energia eoliană în condiţii de hidraulicitate redusă. Costul programului impune o finanţare de 2,5 miliarde lei, din care 1,950 miliarde lei se află în centralele de sub autoritatea Ministerului Energiei.