Industria de apărare și gheșefturile mici

Înregistrarea difuzată duminică seara de Antena 3 aduce în prim-plan maniera ocultă de funcționare a intereselor plasate sub cea mai înaltă protecție pentru căpușarea industriei de armament. Gărbacea, directorul ROMARM în 2009, încearcă un canal de comunicare cu partea din guvern care nu se afla sub controlul lui Băsescu prin miniștrii PDL.

Ne aflăm în perioada marii coaliții PSD-PDL a primului Guvern Boc. La Economie, ministru era Videanu, la Ministerul Apărării, ministru era Stănișoară, alt devotat trup și suflet lui Băsescu. Directorul ROMARM susține în înregistrarea difuzată de Mihai Gâdea la ,,Sinteza zilei” că afacerile companiei de stat sunt ,,filtrate” de Cazacu pentru a pasa contracte spre prieteni. Cazacu, director al Direcției Industriei de Apărare, era asociat indirect cu Mircea Băsescu; fratele președintelui aflase că ouăle de aur ale comerțului cu arme pot fi scoase de sub ,,cloșca” statului cu mâna altuia.

Cazacu declara și el nonșalant că Mircea Băsescu a fost băgat în afacere pentru a deschide ușa la Cotroceni. Era clar că fară acordul lui Traian nu se putea mișca ceva pe acest domeniu sensibil. Gărbacea, în conflict cu filiera Cazacu,a vrut să obțină susținere pentru ROMARM de la consilierii președintelui - Iulian Fota și Daniel Moldoveanu. Cei doi nu-i mai răspund la telefon după ce l-au ascultat. Complicitatea pentru căpușarea afacerilor cu armament ale statului ajunsese până în CSAT.

Apelarea la serviciul secret din subordinea Ministerului de Interne, unde Dan Nica avea și poziţia de vicepremier, era ultima speranță. Afacerile cu armament se duceau în picaj, uzinele intrau rând pe rând în șomaj tehnic. O industrie clădită cu greu, mai ales cu efortul de investiții de după anul 1970, pe baza unui credit oferit de China în condiții excepțional de avantajoase, trăgea să moară.

În 2009, după ani de declin, România avea un nivel de export de 50 milioane de euro, care nu conta pe piața mondială, unde până în 1990 avea o poziție în top 10. Din cele 220 de mii de locuri de muncă, rămăseseră active doar 10 mii. Șefii de la DGIPI care îl acultaseră pe Gărbacea au fost rapid înlăturați, după demiterea lui Nica, la 1 octombrie 2009; șeful ROMARM a mai rezistat câteva luni în post. Gheșefturile mici, la ciupeală, au sufocat o industrie mare. Încă un paciet mort cu zile.