Avertisment dur pentru 2026: piața energetică intră într-o zonă de risc major

Într-o analiză amplă, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), atrage atenția că noile realități ale sectorului energetic vor redesena clar harta câștigătorilor și a perdanților, atât în rândul investitorilor, cât și al consumatorilor și companiilor.

Potrivit acestuia, România urmează tendințele din Europa Centrală și de Est, dar cu vulnerabilități accentuate: rețele electrice subdimensionate, capacitate instituțională redusă și intervenții legislative greu de anticipat, factori care amplifică riscurile și accentuează dezechilibrele.

Investitorii: avantaj pentru cei mari, risc major pentru cei mici

Marii investitori, între risc și oportunitate

Fondurile internaționale și jucătorii strategici se confruntă cu riscuri de reglementare arbitrară, întârzieri majore la conectarea în rețea – mai ales în zone precum Dobrogea, Banat sau Moldova – și cu efectele prețurilor negative din piața spot. Toate acestea cresc costul capitalului și reduc bancabilitatea proiectelor clasice de producție.

În același timp însă, marii investitori sunt poziționați strategic pentru a câștiga. Ei pot domina piețele emergente de flexibilitate – baterii la scară mare, agregare, demand-response –, au acces la finanțări europene și pot prelua active aflate în dificultate la prețuri reduse. Concluzia lui Dumitru Chisăliță este clară: portofoliile bazate exclusiv pe solar devin vulnerabile, iar integrarea tehnologică este cheia supraviețuirii.

Investitorii mici și medii, cei mai expuși

Pentru proiectele sub 20 MW, rooftop comercial sau prosumatorii investiționali, perspectiva anului 2026 este sumbră. Volatilitatea extremă a pieței, prețurile frecvent zero sau negative și presiunea de a integra sisteme de stocare – adesea prea costisitoare – pun aceste investiții în pericol.

„În absența bateriilor și a contractelor bilaterale (PPA), majoritatea investitorilor mici riscă pierderi economice sau insolvența”, avertizează Chisăliță.

Consumatorii: instabilitate și presiune pe facturi

Gospodăriile, între protecție temporară și șocuri viitoare

Pentru consumatorii casnici, efectele sunt ambivalente, dar cu o tendință negativă pe termen mediu. Eliminarea schemelor de plafonare, lipsa pregătirii reale pentru liberalizarea pieței de gaze și infrastructura deficitară pot conduce la majorări bruște de facturi și întreruperi de alimentare.

Prosumatorii mai beneficiază temporar de avantajul producției proprii, însă acesta se erodează rapid din cauza reducerii compensațiilor și a suprasaturării rețelelor locale.

IMM-urile, printre cei mai vulnerabili

IMM-urile și consumatorii non-casnici mici sunt considerați cei mai expuși actori ai pieței. Expunerea directă la prețurile volatile, lipsa predictibilității și creșterea costurilor energetice afectează competitivitatea, mai ales în cazul exportatorilor.

Pentru multe dintre aceste companii, mini-PPA-urile și soluțiile off-grid nu mai sunt opțiuni strategice, ci mecanisme de supraviețuire.

Companiile mari: cine se adaptează câștigă

Industria grea, sub presiune

Metalurgia, cimentul sau petrochimia riscă să rămână cu costuri energetice peste media UE, ceea ce accentuează riscul de relocare. Totuși, accesul la PPA-uri pe termen lung și investițiile în soluții „behind-the-meter” (fotovoltaic, cogenerare, baterii) pot transforma volatilitatea într-un avantaj.

Retail, logistică, HoReCa și IT

Companiile care investesc în sisteme energetice proprii, electrificarea flotelor și management energetic pot reduce costurile totale cu 20–40%. Cele care rămân dependente de furnizori tradiționali vor resimți direct erodarea marjelor de profit.

Furnizorii și traderii: profitul se mută spre flexibilitate

În timp ce furnizorii tradiționali sunt presați de volatilitate și cerințe financiare tot mai mari, traderii și agregatorii agili pot profita de arbitraj, hedging și servicii avansate de optimizare. Profitabilitatea se mută clar din furnizare clasică spre trading și flexibilitate.

2026 va recompensa sofisticarea, nu volumul

Analiza semnată de Dumitru Chisăliță arată că noul ecosistem energetic românesc nu mai recompensează simpla capacitate de producție, ci integrarea tehnologică, stocarea, agilitatea și capacitatea de a gestiona riscul.

„Actorii mari, cu acces la capital și expertiză, sunt câștigători structurali. Investitorii mici, consumatorii vulnerabili și companiile fără strategie energetică riscă marginalizarea sau falimentul”, avertizează președintele AEI.

România intră astfel într-o etapă în care avantajele competitive se câștigă prin inteligență financiară și tehnologică, nu prin prezență sau volum, iar 2026 va fi anul în care această diferență va deveni imposibil de ignorat.

Citește pe Antena3.ro

Geologii descoperă un zăcământ de aur super-gigant în China, cu o valoare estimată de peste 85 miliarde de dolari